Conform Economistul.ro: Europa ar trebui să pregătească sancțiuni anticorupție în perspectivă
Guvernele europene ar trebui să înceapă încă din timpul actualei administrații americane să documenteze tranzacțiile externe suspecte de corupție și să pregătească posibilitatea unor sancțiuni coordonate cu Statele Unite după plecarea lui DONALD Trump de la Casa Albă, conform unei analize publicate de European Council on Foreign Relations (ECFR). Doi autori ai think-tank-ului, SARAH MCCOOL și JIM O’BRIEN, propun întărirea regimurilor europene de sancțiuni anticorupție și explorarea cooperării cu organisme precum OLAF și Parchetul European în acest domeniu.
Propunerea subliniază necesitatea ca o viitoare administrație americană să fie pregătită, din prima zi, să utilizeze sancțiuni anticorupție împotriva persoanelor și instituțiilor din afara SUA implicate în tranzacții considerate corupte. În acest sens, europenii ar putea începe acum să colecteze informații despre astfel de tranzacții, să refuze finanțarea lor atunci când interesele europene sunt implicate și să își consolideze propriile regimuri de sancțiuni.
Zone de risc și instrumente de acțiune
Analiza identifică drept zone de risc Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Gaza, Rusia și Ucraina, unde acordurile comerciale, drepturile asupra terenurilor, infrastructurii sau resurselor pot influența ulterior opțiunile politice. Autorii consideră că investigațiile jurnaliștilor, ale societății civile, ale guvernelor europene și ale Congresului american ar putea furniza informații esențiale pentru eventuale decizii de sancționare.
În cadrul Uniunii Europene, analiza propune examinarea unei cooperări între instrumentele europene privind statul de drept, precum OLAF și Parchetul European, și autoritățile americane responsabile de sancțiuni. Această cooperare nu implică, deocamdată, o decizie deja luată, ci o analiză a posibilităților existente. Se sugerează că sancțiunile ar putea avea un avantaj față de procedurile penale interne, fiind mai puțin afectate de puterea prezidențială de grațiere.
Pentru a construi o bază factuală suficientă pentru sancțiuni, autorii propun ca guvernele europene să păstreze informații despre tranzacțiile în care sunt implicate companii, instituții sau finanțări europene. Jurnaliștii și organizațiile societății civile pot juca, de asemenea, un rol crucial în documentarea relațiilor dintre participanți, a beneficiarilor economici și a modului în care au fost acordate contracte sau concesiuni.
Autorii sugerează că o administrație americană care îi va succeda lui DONALD Trump ar putea considera sancțiunile anticorupție un instrument disponibil imediat, bazându-se pe regimul american Global Magnitsky și pe ordinele executive asociate acestuia. Aceste instrumente permit sancționarea anumitor persoane străine implicate în corupție, restricționându-le accesul la Statele Unite și la sistemul financiar american.
Rolul Europei și provocările diplomatice
Europa ar putea contribui la acest demers prin refuzarea participării financiare la acordurile considerate insuficient transparente și prin consolidarea propriilor mecanisme anticorupție. Unele state europene dispun deja de instrumente naționale de sancționare, iar autorii recomandă extinderea acestora.
Pentru Uniunea Europeană, analiza ECFR sugerează explorarea modului în care inițiativele privind statul de drept și organismele de investigație europene ar putea sprijini o viitoare cooperare cu autoritățile americane de sancțiuni. O politică europeană de sancțiuni, coordonată cu măsurile americane, ar putea crește semnificativ impactul, bloca accesul persoanelor sau instituțiilor sancționate la o parte mult mai mare a sistemului financiar și comercial internațional.
Cu toate acestea, autorii recunosc că aplicarea rapidă a sancțiunilor poate genera dificultăți diplomatice. Persoanele vizate pot fi importante pentru alte obiective strategice, iar guvernele lor pot contesta public sancțiunile. Aplicarea generalizată poate afecta negocieri în domenii fără legătură directă cu corupția. Aceste dileme trebuie analizate înainte ca o nouă administrație să preia puterea, iar propunerea centrală rămâne pregătirea instrumentelor și a informațiilor necesare.
Analiza European Council on Foreign Relations a fost publicată pe 10 august 2026. Documentul nu reprezintă o decizie oficială a Uniunii Europene sau a administrației americane. Propunerile privind sancțiunile sunt recomandări ale autorilor SARAH MCCOOL și JIM O’BRIEN.
Sursa: Economistul.ro
