Conform Digi24: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, de aproape două ori mai rapidă decât media globală, semnalează publicația The Guardian. Anul acesta, valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese pe continent, punând în evidență vulnerabilitatea sporită în fața schimbărilor climatice.
Cauzele încălzirii accelerate în Europa
Modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accentuată a Arcticii, reducerea suprafeței acoperite de zăpadă și diminuarea poluării aerului sunt factorii cheie care contribuie la această tendință alarmantă. În timp ce întreaga planetă se încălzește din cauza emisiilor de carbon, Europa înregistrează o creștere a temperaturii medii de 2,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială, comparativ cu o medie globală de 1,4 grade Celsius. Ritmul de încălzire pe continentul european, de 0,56 grade Celsius pe deceniu din anii ’90, depășește semnificativ alte regiuni precum America de Nord (0,42 grade Celsius/deceniu), Africa (0,36 grade Celsius/deceniu) sau America de Sud (0,27 grade Celsius/deceniu).
Impactul schimbărilor atmosferice și al Arcticii
Experții explică faptul că uscatul se încălzește mai repede decât marile, iar Europa, fiind predominant continentală, resimte mai puternic aceste efecte. Modificările în circulația atmosferică au dus la apariția unor valuri de căldură mai frecvente și mai intense, așa cum a fost cazul „cupolei de căldură” din vara anului 2026. Oamenii de știință investighează legătura dintre încălzirea globală și aceste schimbări, considerând din ce în ce mai probabilă o asociere. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al UE, subliniază schimbările statistice semnificative în distribuția presiunii atmosferice, asociate crizei climatice.
Pe de altă parte, încălzirea rapidă a Arcticii joacă, de asemenea, un rol crucial. Topirea accelerată a gheții albe, care reflectă lumina solară, expune apele mai întunecate ale oceanului, ce absorb mai multă căldură. Acest cerc vicios, amplificat de proximitatea relativă a Europei față de regiunea arctică, contribuie la creșterea temperaturilor pe continent.
Reducerea stratului de zăpadă și efectul aerului mai curat
Reducerea suprafeței acoperite de zăpadă în timpul iernii contribuie, de asemenea, la încălzire. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa s-a extins pe o suprafață de 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991-2020, o suprafață echivalentă cu cea a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc. Această diminuare este a treia cea mai mică de la începutul măsurătorilor în 1983.
În mod paradoxal, aerul mai curat din Europa, o veste bună pentru sănătatea publică, face ca efectul gazelor cu efect de seră să fie mai pronunțat. Particulele poluante din atmosferă au capacitatea de a reflecta radiația solară. Reducerea acestora înseamnă că mai puțină căldură este respinsă înapoi în spațiu, amplificând astfel efectul de încălzire cauzat de dioxidul de carbon.
Cercetătorii continuă să analizeze ponderea fiecărui factor în încălzirea accelerată a Europei, estimând că o evaluare detaliată va fi disponibilă anul viitor. Se pare că influența încălzirii Arcticii este mai mare toamna și iarna, în timp ce schimbările circulației atmosferice au un impact semnificativ vara.
Costuri alarmante și necesitatea acțiunii
Criza climatică, cu efectele sale de încălzire accelerată, generează decese, incendii de vegetație, secetă și furtuni intense. Aceste fenomene au consecințe grave asupra vieții oamenilor și a economiei. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a declarat la sfârșitul lunii iulie că „costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională”.
Este clar că sunt necesare măsuri drastice, inclusiv renunțarea rapidă la combustibilii fosili, dezvoltarea energiei regenerabile și implementarea unor strategii de protecție a populației.
Sursa: Digi24
