Bruxelles-ul face un pas crucial și fără precedent în reglementarea rețelelor sociale, vizând nu doar conținutul, ci chiar modul în care acestea sunt concepute pentru a atrage și menține atenția utilizatorilor. Într-un dosar ce îl are în centrul atenției pe TikTok, Comisia Europeană propune o abordare radicală, cerând schimbări concrete în designul platformei, cu efect direct asupra modului în care utilizatorii consumă clipuri și interacționează cu algoritmii de recomandare. Dacă TikTok nu va reuși să convingă autoritățile europene de faptul că a redus riscurile, riscă amenzi care pot ajunge până la 6% din venitul global anual. Măsura vine într-un moment în care discuțiile despre vulnerabilități și dependență generate de platformele sociale sunt tot mai intense, iar precedentul creat aici ar putea avea ecou în industrie, influențând reguli și pentru alte giganți, precum Facebook sau Instagram.
Un pas înainte în reglementarea digitală
Pentru prima dată, Comisia Europeană adoptă o poziție clară în ceea ce privește designul aplicațiilor în cadrul cadrului legislativ pentru serviciile digitale (Digital Services Act, DSA). Până acum, termenii precum „riscuri sistemice” erau interpretați în mod larg, lăsând loc pentru interpretări și evitări. În cazul TikTok, însă, Bruxelles-ul mizează pe abordarea în profunzime, targetând în mod direct modul în care este construită experiența utilizatorului. Autoritățile se concentrează pe funcții și mecanisme care pot stimula consumul compulsiv, precum scroll-ul infinit, notificări agresive și sistemele de recomandare, considerate de legislație ca fiind potențial dependente, mai ales pentru minori.
Ce semnifică această abordare? Experiența de utilizare devine un obiect de reglementare, iar designul platformei va trebui ajustat pentru a reduce riscul de dependență. În esență, Comisia Europeană vrea ca aceste „dependențe de design” să devină parte din lista riscurilor legale ce pot fi sancționate cu amenzi. În cazul TikTok, autoritățile nu doar că analizează conținutul, dar vor să reducă și impactul pe care îl are modul în care este concepută experiența utilizatorului, fiind convinse că anumite funcții pot avea efecte nocive, în special asupra tinerilor.
TikTok în defensivă, dar cu ochii la negocieri
Reprezentanții TikTok declară că portretizarea platformei lor a fost „categoric falsă”, și afirmă că vor folosi toate mijloacele legale pentru a combate aceste acuzații. În realitate, însă, platforma se află într-un proces de analiză și negocieri cu autoritățile europene, în speranța de a găsi o soluție acceptabilă care să evite sancțiunile drastice. Procesul poate dura peste un an, perioadă în care compania poate propune alte măsuri sau poate încerca să minimalizeze anumite intervenții, argumentând că ajustările necesare ar impune costuri sau provocări tehnice.
Pe de altă parte, este clar că presiunea este mare. În alte cazuri similare, Bruxelles-ul a întârziat până la 12 luni pentru a ajunge la concluzii finale, ceea ce indică faptul că orice schimbare iminentă nu va fi implementată peste noapte. În plus, hotărârile finale vor trebui să echilibreze interesul public, protecția minorilor și nevoia de libertate în mediul digital.
Un model pentru restul industriei
Impactul acestei decizii nu se limitează doar la TikTok. Este clar că europenii doresc să stabilească un etalon pentru modul în care platformele sociale trebuie să aibă grijă de sănătatea utilizatorilor, într-o epocă în care algoritmii și notificările sunt tot mai prezente și mai agresive. Alte centre de putere din industria tech, precum Meta, sunt deja investigabile pentru dependența indusă de design și pentru riscurile asupra copiilor. În cazul în care Bruxelles-ul va impune reguli stricte privind designul platformelor, nu e exclus ca celelalte mari jucători să fie obligați să gothic înainte de a lansa noi funcții sau de a-și ajusta algoritmii.
Când vine vorba despre notificări și feed-uri, impactul diferențiat al funcțiilor de „tragere înapoi” devine tot mai evident. De exemplu, notificările unui mesaj personal pot avea un impact diferit de cele care promovează un live sau un flux interminabil de clipuri. Autoritățile europene au semnalat deja că, acolo unde riscul de dependență este prea mare, funcțiile respective trebuie controlate, modificate sau chiar interzise, în numele protecției utilizatorilor vulnerabili.
În contextul în care legislația europeană devine tot mai clară în privința responsabilității designului în mediul digital, răspunsurile industriei vor trebui să evolueze rapid. Întrebarea rămâne dacă platformele vor reuși să găsească un echilibru între inovare, libertatea utilizatorului și responsabilitatea socială impusă de Bruxelles, într-un peisaj digital în care regulile devin din ce în ce mai stricte. Însă, odată cu aceste mișcări, perspectiva unei rețete mai sigure și mai etice pentru social media devine, cel puțin în Europa, tot mai aproape de realitate.
