Trump și măsuri fără precedent pentru controlul mass-media și libertatea de exprimare în SUA
Recent, administrația Biden a semnalat o schimbare în abordarea față de libertatea de exprimare în Statele Unite, dar ceea ce se întâmplă în realitate în cadrul regimului Trump ridică semne de întrebare privind extinderea și intensitatea măsurilor de control asupra mass-media și discursului public. În ultimele luni, oficialii americani au trecut de la retorică critică la acțiuni concrete menite să submineze drepturile fundamentale garantate de Constituție, într-un mod fără precedent în istoria modernă a țării.
Reacția autorităților: Politică activă de intimidare și restricție
Uniunea Națională a Părinților și Opiniilor Libere (RSF) atrage atenția asupra faptului că administrația Trump a dus o politică de presiune asupra mass-mediei fără precedent. În plin război mediatizat și conflict în Orientul Mijlociu, voci din cadrul Comisiei Federale de Comunicații (FCC) au lansat amenințări oficiale la adresa televiziunilor și radiourilor, legate de licențe și de modul în care difuzează informații despre conflict.
Brendan Carr, președintele FCC, a declarat că poate retrage licențele televiziunilor care „răspândesc dezinformare” sau „distorsionează informații”. Aceste declarații au fost salutate de Donald Trump, care a reacționat entuziasmat la anunțul lui Carr, explicând că „spionează” organizațiile media „corupte și extrem de nesănătoase pentru patrie”. Această combinație de avertismente și scrutin a fost criticată de ONG-uri, care o consideră un pas spre subminarea independenței instituției de reglementare.
Măsuri fără precedent în istoria agenției FCC
Pentru mulți specialiști, acțiunile actuale a FCC sunt o abatere gravă de la statutul de agentură independentă, creată în 1934 pentru a reglementa comunicațiile între state. Victor Pickard, profesor de politici media la Universitatea din Pennsylvania, susține că „approach-ul” actual al administrației Trump a transformat agenția într-un instrument de politică politizată.
De exemplu, Carr a declarat anul trecut că FCC nu mai funcționează ca o agenție independentă și a acuzat-o de „partizanat”. Chiar dacă fostele legi ale Congresului asigurau autonomia, această poziție a fost eliminată din site-ul oficial al agenției după discurs.
Măsurile adoptate de FCC nu se limitează la discursul mediatic. Întreprinderile media precum ABC, CBS și NBC au fost investigate pentru conținutul difuzat despre alegeri și politicieni, iar postul de televiziune Jimmy Kimmel a fost temporar „suspendat” după comentarii critice aduse unor figuri politice conservatoare. Carr a amenințat, de asemenea, cu percheziții și revocări de licențe, invocând „echilibrul” programelor politice pe posturile de televiziune.
Încurajări ale intervenției legislative și a poziției guvernamentale
Cu un discurs potrivit pentru a justifica intervențiile, administrația Trump a utilizat și alte arme legislative pentru a restricționa drepturile la exprimare. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cazurile de deportare a unor cetățeni americani și rezidenți permanenți implicați în activități pro-Palestina, motivând că legislația imigrației nu garantează protecții absolute pentru cei care exprimă opinii considerate „subversive”.
Mai mult, guvernul a făcut presiuni financiare asupra universităților și organizațiilor non-profit pentru a-și ajusta politicile dincolo de standardele tradiționale de libertate academică și de discurs deschis. În cazul unor cercetători sau protestatari, chiar și americani, s-au întâmpinat dificultăți legale sau încercări de a-i elimina din peisaj, opinie susținută de specialiști precum Aaron Terr, de la FIRE.
Aceasta strategie are un scop clar: subminarea discursului critic și a acelor voci care pun sub semnul întrebării politici, inclusiv cele legate de imigrație sau drepturile minorităților. În cazul celor deportați sau supuși verificărilor, justificările legale sunt tratate ca o culoar pentru intimidare.
Impactul și perspectiva pe termen lung
Experții în drept și politici au atras atenția că aceste măsuri, precum cele ale FCC sau cele legate de imigrație, nu vor da rezultate imediate, dar creează un climat de frică și autocenzură. Clayton Weimers, director al RSF SUA, spune că „escaladarea acestor practici devine un semnal clar pentru mediul mediatic și pentru comunitățile critice: dacă se poate, se va putea, într-un fel sau altul, restricționa libertatea de exprimare”.
Se pare totodată că aceste tactici sunt doar începutul unei amplificări a controlului asupra discursului public. Analiștii subliniază că reevaluarea regimurilor de licențiere, intervenția în programe și presiunile asupra platformelor sociale sunt doar câteva dintre instrumentele utilizate de administrație pentru a modela peisajul mediatic în funcție de interese politice, evitând în același timp o confruntare deschisă cu cadrul legal.
Pe măsură ce aceste măsuri devin tot mai ample, întrebarea rămâne dacă în Australia, Europa sau alte părți ale lumii nu se va deschide și mai mult cutia Pandorei a libertății de exprimare limitate, sub pretextul „apărării” intereselor naționale sau ale „binele public”. În privința Statelor Unite, experiența recentă arată însă că orice demers de restricționare a libertăților fundamentale este de cele mai multe ori însoțit de riscuri de destabilizare a propriului spațiu democratic.
Sursa: Al Jazeera
