Extrema dreaptă din România transformă ia tradițională în simbol naționalist, conform Le Monde

Tradiția românească în lumea modei: de la obiceiuri populare la iconografie internațională

Bluza românească, cunoscută și sub numele de ie, a ajuns să fie simbol al patrimoniului național, dar și un element de inspirație pentru marile case de modă internaționale. În timp ce în România povestea sa rămâne adânc înrădăcinată în tradiții și în sufletul fiecărei generații, în lumea modei globalizate, aceasta a fost privită ca o operă de artă ce transcende barierele culturale.

Moda și arta: de la țărănci la șaizeciști și reviste de lux

Imortalizată de artistul Henri Matisse în operele sale, ie a devenit un simbol al artei moderne și al expresiei culturale naționale. În anii ’50 și ’60, celebrele actrițe Brigitte Bardot și Jane Birkin au purtat bluze tradiționale românești, punând în valoare rafinamentul și originalitatea acestor obiecte vestimentare. În anii ’70, creatorul Yves Saint-Laurent a reinterpretat iconografia iei în colecțiile sale, făcând-o aproape un simbol universal al eleganței și al libertății expresive. Astfel, bluza românească s-a transformat din simplele haine ale țărăncilor într-o pânză pe care artiștii și designerii internaționali și-au exprimat viziunile estetice.

Păstrată cu grijă și transmisă din generație în generație

Deși în lumea occidentală ie a fost privită ca un simbol exotic și artistic, în România ea a rămas cap de afiș al identității culturale locale. În familiile românești, tradiționala ie se păstrează cu sfințenie, fiind transmisă de la o generație la alta, adesea considerată o comoară de familie. În casele tradiționale, aceste piese vestimentare sunt depozitate cu grijă, uneori chiar folosite pentru ocazii speciale sau festivități naționale, ca un simbol al continuității și respectului față de rădăcini.

Renașterea și reinterpretarea contemporană

În ultimii ani, iea a cunoscut o adevărată renaștere pe poarta modei, devenind un element de design în colecțiile unor creatori locali și internaționali. Designerii români au valorificat motivele tradiționale, combinând elemente autentice cu rețete moderne, pentru a crea piese vestimentare în pas cu tendințele actuale. În același timp, festivaluri și evenimente culturale din țară și-au propus să readucă în prim-plan această comoară mijlocită de tradiție, transformând-o în simbol al identității naționale și al mândriei locale.

Este de remarcat faptul că, odată cu creșterea notorietății iei la nivel internațional, aceasta a devenit și un vehicul de promovare a turismului românesc. Vizitatorii sunt atrași de frumusețea acestei arte textile, iar magazinele de suveniruri găsesc în ea un produs emblematic, ușor de asociat cu imaginea României autentice. În plus, tot mai mulți designeri străini încearcă să integreze motivele tradiționale în vestimentația modernă, aducând această piesă iconică în atenția unui public global.

Printre cele mai recente evoluții, se numără și colaborările între artiști consacrați și colege fie din lumea modei, fie din cea a artei populare. Astfel, iea devine nu doar un simbol cultural, ci și un manifest al unității între tradiție și modernitate. Pe măsură ce tot mai multe evenimente și colecții pun în valoare această emblemă, sigur că simbolul românesc va continua să evolueze, păstrându-și, în același timp, integritatea și autenticitatea de odinioară.

Traiectoria iei, de la obicei popular la obiect de artă universală, confirmă faptul că rădăcinile culturale pot deveni punți către un dialog global, în timp ce păstrează în același timp specificitatea identitară a unui popor. La fel ca în trecut, ea rămâne un mod de a spune povești, de a celebra tradițiile, și, mai ales, de a exprima libertatea de a fi autentic.

Raluca Florea

Autor

Lasa un comentariu