Filosoful francez Eric Sadin: “Inteligența artificială amenință însăși nucleul civilizației noastre”
Un avertisment dur a fost lansat recent de către filosoful francez Eric Sadin, specialist în tehnologie și etica digitală, care a solicitat Organizației Națiunilor Unite o intervenție urgentă în fața proliferării sistemelor de inteligență artificială (AI) generativă. Într-un discurs susținut la UNESCO, Sadin a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă această tehnologie, pe care o consideră un „uragan” ce se abate asupra culturii și civilizației umane. El avertizează că, dacă nu vom acționa, riscăm să pierdem esențialul patrimoniu cultural și să facilităm declinul valorilor umane, într-o era dominată de algoritmi și creații digitale.
AI generativă: o amenințare morală și culturală
De trei ani, de când a apărut ChatGPT și alte sisteme de AI capabile să genereze conținut scris, Sadin observă o transformare profundă a peisajului digital și cultural. Potrivit lui, AI generativă devine “imposibil de apărat” din punct de vedere moral și reprezintă o vulnerabilitate pentru originea umană a creației artistice și literare. Aceasta, afirmă el, poate duce la o „artă fără semnatar și fără corp”, risipind cunoștințele și tradițiile noastre culturale valoroase, care au fost construite și transmise de-a lungul mileniilor.
În plus, Sadin subliniază că această tehnologie a pus într-o lumină critică responsabilitatea celor care o dezvoltă și o popularizează. În fața unei potentări a puterii tehnologice de către marile națiuni sau corporații internaționale, el consideră că nu mai este loc pentru indecizie sau pasivitate. “Depinde de noi să acționăm înainte ca lucrurile să se dezvolte, să se instituționalizeze și să se consolideze”, avertizează el, făcând apel la o reacție morală și politică a comunității globale.
Risc de dispariție a valorilor culturale și propuneri pentru contracarare
În discursul său, filosoful explică modul în care AI transformată, dacă nu este gestionată adecvat, amenință nu doar domeniul artistic, ci și însăși existența valorilor culturale fundamentale. “Există o nevoie urgentă de a vedea uraganul care se abate asupra lumii culturii”, a spus Sadin. În opinia sa, riscul cel mai iminent este acela de a ajunge la o „artă fără semnatar și fără corp”, o evoluție în care cunoașterea, istoria și expresia artistică se vor eroda, fiind înlocuite de creații generate automat, fără o revendicare de autenticitate umană.
Pentru a preveni această criză culturală, el propune măsuri concrete. În primul rând, solicită ca editorii și autorii să includă în contracte clauze care să certifice că operele literare nu au utilizat sistemele AI precum ChatGPT. În domeniul muzical, el recomandă implementarea unor proceduri de verificare a originii umane a melodiilor, având în vedere că o proporție semnificativă a muzicii din mediul online este datorată tehnologiei AI.
De asemenea, Sadin face un apel către public să se organizeze în masă pentru a „dezabona” de la platforme și organizații media care nu vor adopta aceste măsuri preventive în următoarele luni. El consideră că această reacție colectivă este crucială pentru a exercita presiune asupra industriei și pentru a proteja integritatea creației umane.
O provocare pentru societate și segmentul artistic
Propriile studii și observații ale filosofului relevă o tendință de iresponsabilitate din partea actorilor politici și economici implicați în dezvoltarea AI. El afirmă că politicile și investițiile uriașe în modele lingvistice și tehnologii de automatizare sunt, în opinia lui, o cursă nebună, în detrimentul unei abordări etice și sustenabile.
Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, perspectiva lui Sadin devine din ce în ce mai relevantă: dacă societatea nu va realiza riscurile și nu va acționa în consecință, vom fi martorii unei transformări radicale, în care valorile fundamentale ale culturii și ale umanității însuși vor fi puse în pericol. În contextul actual, îndemnul său de “refuz” pentru anumite aplicații ale AI pare să fie un ultim bun apărut în fața unei furtuni tehnologice care riscă să răspundă la întrebarea dacă tehnologia a devenit mai importantă decât esența umană.
