Oficiali financiari de rang înalt din întreaga lume se vor reuni săptămâna viitoare la Washington, pe fondul unei crize economice globale exacerbate de războiul din Orientul Mijlociu. Acesta reprezintă cel de-al treilea șoc major pentru economia mondială, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au avertizat că vor revizui în scădere previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, se așteaptă majorarea estimărilor privind inflația. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și întreruperea aprovizionării.
Evenimentul are loc într-un context internațional tensionat, cu tensiuni crescute între Statele Unite și China. Grupul celor 20 de mari economii (G20) întâmpină dificultăți în a coordona un răspuns unitar la criza economică.
Războiul, un nou factor de risc
Înainte de izbucnirea războiului din Iran, FMI și Banca Mondială anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice globale, în pofida tarifelor vamale impuse de Donald Trump, fostul președinte al SUA. În prezent, conflictul din regiune generează multiple șocuri, având un impact negativ asupra creșterii economice și a eforturilor de combatere a inflației.
Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere față de prognoza de 4% din octombrie. Scenariul se înrăutățește, creșterea putând ajunge la 2,6% dacă războiul continuă. Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 3%. În cel mai pesimist scenariu, inflația ar putea urca la 6,7%.
FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută, dacă războiul persistă și afectează în continuare aprovizionarea cu îngrășăminte.
Măsuri de urgență și posibile soluții
Instituțiile financiare internaționale se mobilizează pentru a oferi sprijin țărilor vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt, și până la 70 de miliarde de dolari, dacă situația o va impune.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, subliniind importanța controalelor fiscale și monetare. „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat acesta.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente au intrat în criză cu o situație mai dificilă decât în anii anteriori, cu o vulnerabilitate mai mare la datorii și rezerve mai mici. Svenstrup a adăugat că țările ar trebui să urmeze reforme mai ambițioase pentru a primi fonduri noi, inclusiv o reducere mai amplă a datoriilor.
Reuniunea oficialilor financiari de la Washington va avea loc în cursul săptămânii viitoare.
Sursa: HotNews
