Conform Mediafax: Șeful departamentului european al FMI, Alfred Kammer, avertizează că o mare parte din subvențiile și reducerile fiscale introduse în Uniunea Europeană pentru a atenua criza energetică nu sunt bine direcționate și vor genera poveri fiscale. Cifrele FMI arată că guvernele europene au cheltuit deja o sumă considerabilă, iar măsurile actuale ar putea prelungi criza, avertizează oficialul.nn
Subvenții controversate într-un context economic dificil
Alfred Kammer, șeful departamentului european al Fondului Monetar Internațional (FMI), a criticat modul în care guvernele din Uniunea Europeană (UE) gestionează fondurile alocate pentru a contracara criza energetică. Potrivit acestuia, două treimi din subvențiile și reducerile fiscale menite să protejeze populația nu sunt eficiente. El a subliniat că, deși inițial au părut măsuri modeste, acestea ar putea deveni dificil de anulat politic, generând presiuni asupra finanțelor publice.
Kammer a atras atenția asupra lecțiilor neînvățate din criza precedentă, referindu-se la măsurile adoptate după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. El a subliniat că nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal disponibil. “Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a declarat Kammer pentru Financial Times.nn
Preocupări privind stabilitatea financiară a statelor membre
FMI a exprimat îngrijorări cu privire la fragilitatea financiară a unor state europene, afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina. Kammer a menționat că unele țări nu dispun de suficient spațiu fiscal și ar putea avea dificultăți în a implementa măsuri suplimentare fără a compromite echilibrul bugetar. El a avertizat că o reacție negativă a piețelor financiare ar putea agrava situația.
Conform estimărilor FMI, guvernele UE au cheltuit 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după izbucnirea războiului din Ucraina. În contrast, măsurile anunțate recent reprezintă în medie doar 0,18% din PIB, sugerând o abordare diferită față de nevoile actuale.nn
Reacții guvernamentale și posibile consecințe pe termen lung
Guvernele din întreaga lume sunt supuse presiunii de a lua măsuri pentru a atenua efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Germania a anunțat o reducere temporară a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii. Spania a alocat fonduri pentru reducerea TVA-ului la produsele energetice. Italia și România au aplicat, de asemenea, reduceri la accizele pentru carburanți.
Totuși, Kammer avertizează că astfel de măsuri pot avea efecte nedorite pe termen lung. “Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește”, a explicat acesta. El a adăugat că menținerea prețurilor scăzute ar putea descuraja tranziția către energii alternative.
Sursa: Mediafax
