O descoperire arheologică care zguduie noțiunile despre începuturile umanității
O fosilă deosebit de rară, un femur aproape complet, găsit în Bulgaria, a reaprins discuțiile despre originea strămoșilor noștri și evoluția mersului biped. Descoperirea, realizată la situl arheologic Azmaka, nu doar că aduce în prim-plan un fragment de os din epoca Miocenului, dar și adaugă o nouă perspectivă asupra modului în care hominii s-au decorat de primele lor strămoși. Până acum, singurele indicii despre această specie, atribuită „Graecopithecus”, proveneau din două resturi ostentative: o mandibulă câștigată în Grecia în 1944 și un premolar descoperit în Bulgaria în 2012.
Un os care vorbește despre mersul biped în rândul antichității
Cercetătorii analizând femurul, aproape complet, consideră că acesta provenea, cel mai probabil, dintr-o femelă adultă cu o talie similară cu cea a unui cimpanzeu mic, cu o estimare de greutate de circa 24 de kilograme. Ce a atras atenția despre el nu a fost atât dimensiunea, cât și forma osului. ”Zona gâtului femural este relativ lungă și orientată într-un mod care amintește de mersul pe două picioare,” afirmă oamenii de știință. În plus, punctele de inserție ale mușchilor fesieri și grosimea stratului exterior sugerează o solicitare compatibilă cu deplasarea verticală, ceea ce indică faptul că acest animal avea o anumită degete de picior adaptate pentru mersul erect, dar nu neapărat un mers complet asemeni omului modern.
Este însă important de subliniat că fosila nu dovedește într-un mod clar că această specie mergea exclusiv pe două picioare. Studiul sugerează mai degrabă o poziție de tranziție, între marile maimuțe africane și hominini care obișnuiau să meargă bipedali. În cuvintele cercetătorilor, „Graecopithecus” ar fi putut merge ocazional în poziție erectă, dar cu siguranță nu era un specialist în mersul pe două picioare tot timpul.
Controverse și implicații asupra originii umane
Ce face această descoperire atât de controversată este potențialul său de a modifica harta evoluției umane. În opinia echipei de cercetare, situl Azmaka din Bulgaria, care, în timpul Miocenului târziu, era o savană împădurită rară, putea fi mediul ideal pentru apariția primelor forme de mers vertical. Autorii studiului subliniază că schimbările climatice din acea vreme, între 8 și 6 milioane de ani în urmă, în estul Mediteranei și vestul Asiei, ar fi fost decisive în facilitarea migrării mamiferelor, inclusiv a primilor hominizi, spre continentul african.
Totuși, opinia comunității științifice rămâne rezervată. Fosilele rare și fragmentare, precum și dificultățile în a explica geografic și evolutiv aceste descoperiri, au făcut ca mulți cercetători să fie sceptici. Criticii au argumentat încă din 2017 că mutarea începuturilor omenirii din Africa în Balcani ridică probleme mari din punct de vedere geografic și evolutiv, în special pentru un raport atât de fragil între dovezi.
Cu toate acestea, noua descoperire reînvie o dezbatere veche, dar importantă, despre căile evolutive ale primei poziții eretta. Astfel, ea adaugă un nou puzzle în înțelegerea complexă a originii noastre, anunțând că povestea universului nostru din punct de vedere evolutiv e încă în plină reconfigurare și că, uneori, o singură fosilă poate schimba tot ce știam anterior.
Priviți în perspectivă, cercetătorii continuă să analizeze aceste fragmente, iar tehnologia modernă de scanare și comparare a fosilelor face ca multe din secretele trecutului nostru să fie din ce în ce mai aproape de descifrarea completă. La orizont, se profilează posibilitatea ca istoria evoluției umane să fie mai complexă și mai surprinzătoare decât am fi crezut vreodată, iar aceste descoperiri recente reprezintă pași importanți în această direcție.
Sursa: Playtech.ro
