„Va dura cam doi ani amânarea”: Fostul președinte al CCR despre posibilele consecințe ale sesizării CJUE
Demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a solicita Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu modificările legislației privind pensiile magistraților ar putea bloca o decizie a CCR timp de aproximativ doi ani. Aceasta este aprecierea lui Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, exprimată într-o intervenție telefonică pentru Digi24.
În cadrul unei ședințe desfășurate ieri, CCR nu a luat o decizie cu privire la solicitarea făcută de Lia Savonea, președinta ÎCCJ, și a stabilit un nou termen pentru 18 februarie, ceea ce marchează deja a cincea amânare în acest caz. Judecătorii din plenul CCR au cerut mai mult timp pentru a analiza documentele legate de legea ce ar reduce pensiile magistraților și ar crește vârsta de pensionare.
Amânări succesive și implicații legale
Zegrean a precizat că, în cazul în care CCR decide să sesizeze CJUE, acest proces va duce la suspendarea cazului de la București până când se va primi un răspuns din partea instanței europene. „Dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea. Cererea de sesizare ar impune trimiterea dosarului CJUE, iar deciziile de la noi vor fi suspendate”, a explicat fostul președinte. Această proceduralitate motocicletă are implicații semnificative, nu doar pentru magistrați, ci și pentru sistemul de justiție românesc în ansamblu.
De asemenea, Zegrean a subliniat că există în Uniunea Europeană antecedente în care judecători au apelat la CJUE împotriva unor măsuri guvernamentale și au obținut câștig de cauză. „În Polonia, judecătorii au reușit să blocheze modificările legate de vârsta de pensionare în fața CJUE. Instanțele europene au stabilit că sunt drepturi financiare deja asumate de judecători care nu pot fi anulate unilateral”, a adăugat el.
Solicitarea Liei Savonea și contextul actual
Pe 14 februarie, cu o zi înainte de ședința CCR, Lia Savonea a înaintat o nouă solicitare din partea ÎCCJ, cerând clarificarea legalității modificărilor la pensiile magistraților propuse de Executiv. Aceasta a argumentat că utilizarea mecanismului de sesizare la CJUE este crucială pentru asigurarea interpretării unitare a dreptului european. Potrivit ei, o bună cooperare între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii este esențială pentru un sistem judiciar funcțional.
„Dreptul Uniunii Europene trebuie să prevaleze, iar modificările propuse pot avea efecte negative asupra independenței magistraților, un principiu fundamental al oricărei democrații”, a susținut Savonea într-o declarație.
Precedente legale și perspective internaționale
Zegrean a menționat că CCR a apelat la CJUE o singură dată până acum, în cazul Coman-Hamilton, în care instanța europeană a decis în favoarea drepturilor forțelor LGBT. Această singura intervenție a CCR subliniază provocările întâmpinate de sistemul juridic românesc când vine vorba despre aplicarea legii în conformitate cu standardele europene.
În contextul actual, magistrații români se află într-un moment critic, unde modificările legislative recente îi afectează direct. Fiecare decizie a CCR nu doar că influențează pensiile magistraților, dar are și repercusiuni asupra întregului sistem de justiție și percepția publicului asupra acestuia.
Astfel, cu o dezbatere în continuă expansiune și cu posibile tergiversări legale, viitorul justiției române este mai incert ca niciodată, lăsând loc pentru speculații și nemulțumiri în rândul celor afectați.
