sâmbătă, 21 noiembrie 2026
ReactiveNews Jurnalism independent
Acasă › Politică › Franța abolește simbolul sclaviei după 200 de ani
Politică

Franța abolește simbolul sclaviei după 200 de ani

Conform News.ro: Parlamentul francez a abrogat, în mod simbolic, „Codul Negru” și principalele texte legislative care au reglementat sclavia în coloniile franceze, la aproape două secole după abolirea oficială a acestei practici în Franța. Votul final a avut loc marți, în Senat, completând astfel demersul legislativ început în Adunarea Națională.

Abrogarea simbolică a legislației sclaviei

Proiectul de lege, inițiat de deputatul din Guadelupa Max Mathiasin, a fost adoptat în unanimitate în ambele camere ale Parlamentului francez. Cu toate că edictele regale din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea care reglementau sclavia au devenit caduce odată cu abolirea sclaviei în 1848, ele nu fuseseră niciodată abrogate oficial. Aceste texte, deși lipsite de efect juridic, au rămas înscrise în dreptul francez, definind persoanele sclave ca „bunuri mobile” și prevăzând sancțiuni severe, inclusiv pedeapsa cu moartea, pentru cei care încercau să fugă.

Ministrul Teritoriilor de Peste Mări, Naima Moutchou, a subliniat importanța simbolică a acestei abrogări, declarând că „Codul Negru a organizat și legitimat sclavia. El nu are ce să caute în dreptul nostru, chiar și cu titlul de vestigiu. Acest text aparține istoriei noastre, nu legislației noastre”. Aurore Berge, ministru delegat pentru Lupta împotriva Discriminărilor, a adăugat că actul legislativ nu înseamnă „a regla conturi” sau „a da pagina”, ci „a te angaja ca istoria sclaviei și a colonializării și moștenirea lor să nu fie uitate niciodată, distorsionate sau banalizate”.

Moștenirea colonială și provocările viitoare

Pe lângă abrogarea „Codului Negru”, proiectul de lege stipulează prezentarea unui raport guvernamental referitor la moștenirea dreptului colonial și impactul său durabil asupra rasismului, precum și o analiză a modului în care istoria sclaviei este integrată în programele școlare. Totuși, chestiunea sensibilă a reparațiilor, solicitată în mai multe teritorii de peste mări, a fost lăsată în afara textului legislativ.

Mai mulți senatori și-au exprimat regretul față de caracterul „incomplet din punct de vedere juridic” al legii, unii amintind că, la abolirea sclaviei, statul francez a indeminizat proprietarii de sclavi, nu persoanele eliberate, care au rămas fără compensații. Această omisiune continuă să alimenteze discuțiile despre inegalitățile persistente și discriminările cu care se confruntă locuitorii teritoriilor de peste mări.

Unii aleși, precum fostul ministru socialist al teritoriilor de peste mări, Victorin Lurel, au subliniat lipsa menționării explicite a textelor care au reglementat sclavia în Oceanul Indian, inclusiv în La Reunion. Naima Moutchou a dat asigurări că aceste texte sunt acoperite de legea actuală, subliniind că scopul este de „a abroga acest sistem în totalitatea sa”, fără a risca să uite anumite texte printr-o enumerare exhaustivă.

Sesiunea solemnă din Senat a fost marcată de intervenții emoționante, precum cea a senatoarei din Martinica, Catherine Conconne, care s-a adresat direct statuii lui Jean-Baptiste Colbert, principalul artizan al Codului Negru din 1685, denunțând „ororile deportării, supunerii brutale” și „culmea infamiei”.

Sursa: News.ro