Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat intenția ca proiectul de lege privind restricțiile de acces la rețelele sociale pentru copii să fie adoptat printr-o „ procedură accelerată”, astfel încât măsura să poată intra în vigoare până la începutul anului școlar 2023-2024, în septembrie. Anunțul a fost făcut în cadrul unei declarații video și are ca scop protejarea tinerilor de influențele digitale nocive, într-un context global de preocupare tot mai accentuată asupra utilizării rețelelor sociale de către minori.
O inițiativă pentru protejarea tinerilor de „manipulare” digitală
Macron a transmis guvernului francez un mesaj clar: „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi.” Într-o perioadă în care platformele digitale devin tot mai prezente în viața tinerilor, această inițiativă are ca scop reducerea expunerii lor la conținuturi potențial dăunătoare.
Guvernul francez a demarat deja procedura legală vineri, iar pe parcursul săptămânii următoare, textul proiectului de lege va fi dezbătut în Adunarea Națională. Astfel, Franceza devine al doilea mare stat european, după Italia, care intenționează să impună restricții similare, urmărind în același timp să alinieze legislația națională cu noile directive europene de protecție a minorilor în mediul digital.
Context global: Australia, pionier în restricțiile pentru tineri
Această mișcare a venit într-un context mondial în care autoritățile caută soluții pentru limitarea accesului tinerilor la rețelele sociale. În decembrie anul trecut, Australia a trecut deja printr-o reformă istorică, fiind primul stat din lume care a interzis accesul tinerilor sub 16 ani la platformele digitale, decizie menit să reducă riscurile sporite de dependență, bullying online, anxietate și alte probleme psihologice asociate cu utilizarea excesivă a tehnologiei.
După intrarea în vigoare a acestei legi, au fost dezactivate peste 4,7 milioane de conturi de pe diverse rețele sociale, măsură menită să protejeze o generație tot mai vulnerabilă. În timp ce alte state europene și-au exprimat intenția de a adopta reglementări similare, Australia rămâne pionier, demonstrând că unele decizii pot avea un impact real asupra modului în care tinerii interacționează cu mediul digital.
Perspective și provocări în reglementarea social media pentru minori
Deși inițiative precum cele din Franța și Australia sunt privite ca pași importanți spre limitarea expunerii nesănătoase la social media, ele ridică și numeroase provocări legate de implementare și respectarea drepturilor digitale ale minorilor. În plus, există preocupări legate de riscul ca astfel de restricții să împiedice accesul elevilor la informații utile, precum și de eventuale consecințe nedorite, cum ar fi creșterea activității în mediul offline sau pe platforme alternative mai greu de monitorizat.
Propunerile guvernelor europene vin într-un context în care observăm o sensibilizare tot mai mare față de efectele negative ale social media, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, mulți experți atrag atenția asupra nevoii de a combina legiferarea cu educația digitală și inițiativele de conștientizare.
Deocamdată, cele mai recente evoluții indică o tendință clară: autoritățile doresc să stabilească limite stricte pentru utilizarea rețelelor sociale de către tineri, în încercarea de a proteja sănătatea mentală și bunăstarea acestor generații. Rămâne de văzut cum vor fi puse în practică și cât de eficiente vor fi aceste măsuri în fața rapidității cu care evoluează tehnologia și a accesului tot mai facil la internet pentru tinerii din întreaga lume.
