luni, 21 septembrie 2026
ReactiveNews Jurnalism independent
Acasă Sănătate Gândire atipică: creierul nu are nevoie de frâne stricte
Sănătate

Gândire atipică: creierul nu are nevoie de frâne stricte

Conform Descopera: Gândirea inovatoare ar putea necesita mai puțin control executiv, sugerează un studiu pe șoareci

O nouă cercetare, desfășurată pe șoareci, indică faptul că inhibarea unei anumite zone a creierului, cortexul prefrontal medial, poate accelera adoptarea unor noi strategii de învățare. Această descoperire sugerează că, în anumite situații, această regiune cerebrală, responsabilă tradițional pentru managementul cognitiv, ar putea, de fapt, să blocheze capacitatea de a găsi soluții neconvenționale.

Studiul, publicat în revista Science Advances, contrazice concepția clasică despre cortexul prefrontal ca fiind un sistem pur de facilitare a flexibilității cognitive. Biologii de la Universitatea Emory au demonstrat, conform declarațiilor autorului principal Robert Liu, că în comportamentele naturale ale șoarecilor, acest cortex poate acționa ca un blocaj în calea adoptării unor soluții mai eficiente. „Am demonstrat că, pentru un comportament natural al șoarecilor, cortexul prefrontal blochează adoptarea unei strategii noi și mai bune. Gândirea neconvențională cere, de fapt, suprimarea acestei părți decizionale executive”, a explicat Liu.

Observații asupra comportamentului matern

Echipa de cercetători, condusă de Kai Lu, a investigat comportamentul instinctiv al femelelor de șoarece de a-și recupera puii rătăciți și a-i aduce înapoi în cuib. În cadrul unui experiment desfășurat într-un labirint în formă de T, femelele au manifestat o strategie de tipul „câștigă-rămâi”: reveneau constant în brațul labirintului unde găsiseră anterior un pui, ignorând, la început, un semnal sonor care indica poziția reală a puiului.

În mod normal, șoarecii din grupul de control au necesitat între patru și opt zile de antrenament pentru a renunța la acest obicei instinctiv și a învăța să urmeze semnalul auditiv. Situația s-a schimbat dramatic atunci când cercetătorii au intervenit chimic pentru a dezactiva anumite regiuni cerebrale.

Impactul dezactivării cerebrale asupra învățării

Silențierea cortexului auditiv a avut un efect negativ asupra capacității de învățare, menținând animalele fidele strategiei inițiale. În contrast, dezactivarea cortexului prefrontal medial a accelerat considerabil procesul de adopție a strategiei bazate pe semnalul auditiv. Marea majoritate a șoarecilor au reușit să învețe noua metodă în doar două sau trei zile. Interesant este faptul că, atunci când activitatea cortexului prefrontal a fost restaurată, animalele au revenit la comportamentul lor anterior.

Aceste rezultate sugerează că formarea unei noi abilități ar putea implica depășirea activă a unei regiuni cerebrale care favorizează conservarea rutinei. Cercetătorii fac o paralelă cu practica meditației, unde concentrarea pe prezent presupune antrenarea minții să renunțe la ruminarea amintirilor sau a planurilor de viitor.

Perspective pentru tratamente cognitive

Laboratorul Liu își extinde cercetările, utilizând șoareci modificați genetic pentru a mima markeri asociați cu autismul. De asemenea, se derulează colaborări pentru a testa aceste modele pe subiecți umani, folosind tehnici non-invazive precum stimularea magnetică transcraniană. Scopul pe termen lung este dezvoltarea unor noi paradigme terapeutice destinate pacienților cu tulburări cognitive care afectează funcția executivă.

Sursa: Descopera