Conform Libertatea: Gara Progresul din București, un edificiu cu o istorie de 66 de ani, a început să fie demolată. Clădirea, martoră a nenumărate sosiri și plecări din sudul Capitalei, este înlocuită de un complex modern care va integra traficul feroviar cu viitoarea Magistrală 4 de metrou. Demolarea face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a liniei feroviare București-Giurgiu.
O istorie pe șinele primei căi ferate românești
Povestea Gării Progresul începe de fapt în 1953, ca o simplă haltă pe linia care lega Filaretul de Giurgiu. Până în 1958, a fost transformată treptat în stație, iar la 19 noiembrie 1960 a preluat rolul Gării Filaret, devenind noua poartă feroviară a sudului Bucureștiului. Pe lângă liniile pentru călători, gara dispunea de infrastructură pentru marfă și conexiuni industriale, deservind numeroase obiective economice din zona de sud a orașului. Pasionații de istorie feroviară menționează o zonă extinsă de marfă și linii industriale care erau esențiale pentru activitatea economică a vremii.
O latură mai puțin cunoscută a istoriei gării o reprezintă legătura cu activitatea militară. În trecut, aici opreau și trenuri ale armatei. Deși astăzi doar vegetația și infrastructura rămasă amintesc de aceste vremuri, urmele vechilor linii sunt încă vizibile. Locul unde altădată se efectuau manevre militare și unde trenuri lungi așteptau semnalul de plecare, este acum în plin proces de transformare.
Schimbarea peisajului transporturilor în sudul Bucureștiului
Gara Progresul se află pe traseul celei dintâi căi ferate construite în România, linia București-Giurgiu, inaugurată pe 31 octombrie 1869. Trenul inaugural a parcurs cei aproximativ 67 de kilometri în o oră și jumătate, la o viteză medie de 45 km/h. Paradoxal, în prezent, călătoria feroviară pe această rută durează mult mai mult, din cauza problemelor infrastructurale.
Un moment crucial în istoria liniei București-Giurgiu a fost prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea, peste râul Argeș, în urma inundațiilor din 13 august 2005. Acest incident a întrerupt traficul feroviar direct pe ruta București-Giurgiu, obligând trenurile să fie deviate prin Videle. Gara Progresul a rămas astfel fără trafic de călători timp de aproape două decenii, deși trenurile de marfă au continuat să circule. Abia la 1 iunie 2024, după finalizarea lucrărilor de refacere a infrastructurii, trenurile de călători au revenit pe ruta directă. Totuși, pentru mulți, microbuzele și autocarele rămân principala opțiune de transport către Giurgiu.
Un nou pol de mobilitate intermodală
Clădirea vechii Gări Progresul, care a așteptat atât de mult revenirea trenurilor, va dispărea complet. În locul ei, se va contrui un nod intermodal de transport modern. Proiectul de extindere a Magistralei 4 de metrou va lega Gara de Nord de Gara Progresul, traversând o mare parte a Capitalei. Această nouă linie de metrou va include 14 stații noi pe un traseu de aproximativ 11-12 kilometri, scopul fiind crearea unei legături directe între cele două extremități ale orașului.
Noul complex de la Progresul va fi mai mult decât o simplă gară. Va fi un centru de transport integrat, unde se vor întâlni metroul, trenurile către Giurgiu și infrastructură rutieră, inclusiv o parcare de tip park&ride. Astfel, locul unde astăzi mai pot fi văzute urmele vechilor linii va deveni un nod esențial pentru mobilitatea bucureștenilor în deceniile următoare. Doar un tren de marfă încă mai circulă prin zonă, printre ruinele fostei gări.
Gara Progresul, centrul unui pol industrial
În aprilie 1961, Revista Căilor Ferate Române sublinia importanța Gării Progresul. De la primii 10-20 de călători pe zi, stația ajunsese să deservească peste 2.000 de pasageri zilnic. Aceasta era un nod logistic vital, legând circa 20 de întreprinderi cu linii de garaj, 60 care efectuau încărcări la linia publică și alte 120 care expediau colete.
În noiembrie 1964, Gara Progresul a jucat un rol cheie în aprovizionarea Capitalei cu cartofi pentru iarnă, fiind punctul de unde aceștia plecau spre centrele de desfacere. Presa vremii menționa distribuirea a 300.000 de sacoșe cu cartofi. Performanța gării era lăudată, cu sarcini de încărcare realizate peste plan și economii semnificative. Se nota, de asemenea, o productivitate a muncii cu 10% mai ridicată comparativ cu Gara Filaret, datorită dedicării și calificării personalului.
Sursa: Libertatea
