Conform Descopera: Dezvoltare lentă a microgliilor, cheia inteligenței umane?
Cercetătorii au descoperit că microgliile, celulele imunitare esențiale ale creierului, au nevoie de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, un proces lent coordonat de o genă unică speciei umane. Această dezvoltare prelungită este suspectată a fi un factor cheie în capacitățile cognitive remarcabile ale oamenilor.
Microgliile reprezintă între 5% și 10% din totalul celulelor cerebrale și joacă un rol vital nu doar în apărarea împotriva infecțiilor, ci și în eliminarea neuronilor deteriorați și în modelarea rețelelor neuronale prin consolidarea sau eliminarea sinapselor. Un nou studiu publicat în revista Neuron subliniază ritmul neobișnuit de lent al maturizării acestor celule la oameni, comparativ cu alte mamifere.
Secretul genei SRGAP2 în dezvoltarea cerebrală
În timp ce la șoareci microgliile ating maturitatea în doar trei săptămâni, la oameni acest proces se extinde pe o perioadă de patru până la opt ani. „Această dezvoltare lentă poate ajuta microgliile umane să influențeze creierul în moduri care ne permit capacitățile cognitive remarcabile”, a explicat dr. Carlos Diaz-Salazar, autorul principal al studiului.
Echipa de cercetare, condusă de dr. Franck Polleux, investighează de peste un deceniu gena SRGAP2, una dintre puținele gene care au suferit duplicări exclusive în linia evolutivă umană. Studiile anterioare au demonstrat că aceste copii specifice umane contribuie la creșterea numărului de conexiuni sinaptice și, concomitent, încetinesc maturizarea neuronilor, favorizând astfel formarea unei rețele cerebrale mai dense și mai puternice.
O fereastră extinsă pentru construcția complexității cerebrale
Descoperirile recente indică faptul că duplicările genei SRGAP2 sunt de zece ori mai active în microglii decât în neuroni. Această genă pare să regleze ritmul de dezvoltare atât pentru neuroni, cât și pentru microglii, asigurând o sincronizare optimă în timpul edificării circuitelor neuronale.
Fereastra extinsă de dezvoltare oferită de acest mecanism permite creierului uman să construiască structuri cu o complexitate remarcabilă. Această cercetare oferă noi perspective asupra factorilor evolutivi care ne definesc unicitatea și ar putea contribui la o mai bună înțelegere a tulburărilor de neurodezvoltare.
Sursa: Descopera
