Conform Mediafax: Presiune pe cancelarul german Friedrich Merz: discuții despre o posibilă înlocuire
Cancelarul german Friedrich Merz pare să subestimeze tensiunile interne din propriul partid, deși acesta și-a exprimat speranța că situația se va calma până în septembrie. Remanierea cabinetului a generat disensiuni majore în cadrul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), alimentând discuții despre un posibil „Kanzlertausch” – o schimbare de cancelar – în toamnă.
Alternativa pentru Germania (AfD) amenință stabilitatea politică
Înaintea alegerilor regionale cruciale din septembrie, unde partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) are șanse realiste de a prelua puterea într-un land german pentru prima dată, discuțiile despre înlocuirea lui Merz devin tot mai deschise. Criticile publice, venite în principal de la cei demiși din Guvern, sunt completate de dezbateri discrete în culisele CDU, privind scenariul înlocuirii liderului după puțin peste un an de mandat. Stabilitatea germană, mult timp un pilon al democrațiilor europene, este pusă la încercare de ascensiunea AfD.
Succesul așteptat al AfD, în contextul în care CDU se anticipează că va pierde teren, răstoarnă dinamica politică convențională. Teoria din spatele unui posibil „Kanzlertausch” este că conservatorii ar trebui să stopeze avansul AfD și să își îmbunătățească performanța prin înlocuirea unui lider perceput ca fiind pe o pantă descendentă. Însă, riscurile sunt considerabile. AfD, cel mai popular partid în sondajele naționale, ar putea profita de orice noi tulburări politice.
Hendrik Wust, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, a apărut ca un posibil succesor al lui Merz. Scenariul este amplu discutat în presa germană, inclusiv într-un articol al Der Spiegel intitulat „Revolta Palatului”. Politicieni conservatori, vorbind sub condiția anonimatului, au confirmat dezbaterile interne, subliniind sensibilitatea subiectului.
Sondajele naționale plasează AfD pe primul loc, cu 28% din intențiile de vot, în timp ce CDU se situează la 21%. Încrederea populației în performanța lui Merz este la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani pentru un cancelar în funcție, doar 13% dintre germani fiind mulțumiți. Această scădere reflectă dezamăgirea față de economia germană aflată în dificultate și scepticismul publicului față de reformele ambițioase propuse în domeniul pensiilor și sănătății, care se anticipează a fi costisitoare.
Coaliții fragile și provocări pentru menținerea centrului politic
Dacă Merz ar fi forțat să plece, acest lucru ar perturba semnificativ sistemul politic german bazat pe consens. O astfel de mișcare ar surveni la mai puțin de doi ani de la destrămarea anterioarei coaliții de centru-stânga și ar putea declanșa alegeri anticipate. Fragmentarea sistemului de partide din Germania, unde partidele centriste trebuie să formeze coaliții uneori dificile pentru a contracara ascensiunea partidelor marginale, a generat o schimbare.
Profesorul de științe politice Kai Arzheimer subliniază că Germania a cunoscut o stabilitate politică relativ redusă în ultimii ani, apropiindu-se de norma din alte țări europene. Totuși, apelurile la reținere se aud pe întregul spectru politic. Fosta purtătoare de cuvânt a cancelarului Olaf Scholz, Christiane Hoffmann, a declarat recent că o Uniune care se destramă singură nu este benefică centrului democratic.
Căi posibile pentru înlocuirea lui Merz
Cea mai puțin perturbatoare variantă ar fi ca Merz să se retragă voluntar, permițând succesorului său să fie ales prin vot majoritar. Dacă Merz refuză să plece, adversarii săi ar putea încerca să îl înlăture printr-un vot de neîncredere constructiv, caz în care ar trebui să aleagă simultan și un succesor. O astfel de manevră ar risca să distrugă coaliția de guvernare formată din CDU, CSU și social-democrați. Deocamdată, Merz beneficiază de sprijinul unor figuri conservatoare influente, precum premierul Bavariei, Markus Soder, care consideră că un schimb ar arunca conservatorii într-o dezordine totală.
În acest context, cea mai viabilă strategie politică a lui Merz pare să fie apelarea la aversiunea față de risc a politicienilor, în încercarea de a păstra reputația Germaniei de stabilitate politică.
Sursa: Mediafax
