Zeci de organizații civice din București și din alte orașe din țară solicită legalizarea grădinilor comunitare pe domeniul public, o practică comună în multe capitale europene, dar încă interzisă în România. Mișcarea vine din partea Rețelei Grădinilor Comunitare, un nou forum format din 23 de organizații și grupuri civice, care își doresc să schimbe actualele reglementări și să ofere oamenilor posibilitatea de a se implica activ în cultivarea plantelor comestibile în spațiile publice.
O nevoie acută de schimbare în legislație
Adrian Dohotaru, membru fondator al rețelei, subliniază că principalul scop al inițiativei este legalizarea practicii de grădinărit urban pe domeniul public din România. În prezent, cultivarea plantelor în astfel de spații este interzisă, fapt care limitează semnificativ participarea comunităților la recreere și la promovarea unui stil de viață sănătos. Rețeaua cere autorităților locale adoptarea regulamentelor care să permită înființarea și întreținerea de astfel de grădini, introducând până în 2026 cel puțin zece proiecte-pilot în fiecare oraș major din țară.
Dohotaru explică motivul acestei inițiative: „Activiști și specialiști din mai multe orașe din țară am înființat această Rețea a Grădinilor Comunitare pentru a da posibilitatea la cât mai mulți români să practice grădinăritul pe domeniul public, în momentul de față interzis”. La nivel european, astfel de practici sunt larg răspândite, iar orașe ca Berlin sau Varșovia au devenit exemple de bună practică, unde milioane de oameni au devenit pasionați de grădinărit urban, contribuind astfel la revitalizarea spațiilor verzi și la redarea legăturii cu natura.
Spații informale și dorința cetățenilor pentru spații verzi
Chiar dacă nu există reglementări clare, în București și alte orașe, grădini comunitare informale au început să apară pe domeniul public. Reprezentanții rețelei susțin că interesul populației pentru astfel de spații crește, iar un sondaj realizat pe aproape 2.000 de respondenți din capitală și din alte nouă localități indică faptul că grădinile și livezile urbane sunt printre cele mai dorite opțiuni pentru spațiile verzi. Aproximativ 15% dintre participanți au inclus astfel de spații în topul preferințelor pentru un „mediu urban sănătos și prietenos”.
Dohotaru povestește cum a început personal să cultive pe un teren abandonat din oraș: „După ce copilul meu a ajuns să creadă că mâncarea vine din supermarket, am realizat cât de mult ne apropiem de natură și de hrana sănătoasă. În lipsa acestor spații, pierdem contactul cu hrana, cu natura, cu relaxarea activă și cu socializarea între generații.” El avertizează că, pe măsură ce uităm să cultivăm și să consumăm alimente sănătoase, există riscul să normalizăm hrana ultraprocesată, care a dus la creșterea numărului de boli cronice.
Costuri și pași concreți pentru legalizare
Potrivit membrilor rețelei, implementarea de astfel de grădini comunitare nu presupune costuri mari, mai ales dacă administrațiile locale sunt receptive. Dacă primăriile pot asigura terenul și, eventual, un pic de apă, prima etapă devine relativ simplă. Astfel, costurile rămân limitate, iar impactul social și ecologic al acestor spații ar putea fi semnificativ.
Reprezentanții rețelei au transmis deja solicitări oficiale către primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, însă până acum nu au primit răspunsuri concrete. În Capitală, eforturile se concentrează pe adoptarea unui regulament local clar, care să permită legea și să reglementeze în mod explicit existența grădinilor comunitare pe domeniul public. Între timp, mai multe asociații, printre care Asociația Peisagiștilor din România și Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, au semnat apeluri în susținerea acestei inițiative.
Rezultatele acestor demersuri indică o schimbare de perspectivă în privința utilizării spațiilor urbane din România. Dacă legislația va fi adaptată și reglementată corespunzător, grădinile comunitare pot deveni nu doar un simbol al unei societăți mai sustenabile, ci și un refugiu pentru cetățeni în mediul urban aglomerat. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde pozitiv și dacă aceste spații vor începe să umple orașele de culoare, verdeață și voie bună.
