Conform Digi24: Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat joi că așteaptă cu interes decizia Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la Legea integrității. Acesta a subliniat că, dacă vor exista articole declarate neconstituționale, Parlamentul este pregătit să convoace o nouă sesiune extraordinară pentru modificări. Cu toate acestea, Grindeanu și-a exprimat convingerea că, în forma sa actuală, legea va trece testul constituționalității.
Grindeanu a accentuat importanța unei decizii clare din partea CCR, programată pentru luni, 17 august. Această decizie este crucială pentru implementarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Mă interesează luni să avem o decizie, iar CCR să ne spună dacă e constituțională sau nu, fie ce a semnalat PNL-USR, fie președintele, astfel încât să am timp să modificăm dacă e ceva de modificat”, a declarat Grindeanu. El a adăugat că, din perspectiva sa și a PSD, legea va fi considerată constituțională, dar a reiterat necesitatea de a aștepta hotărârea instanței.
Controversele din jurul Legii Integrității
Decizia CCR, amânată pentru 17 august, vizează sesizările depuse de PNL, USR și președintele României referitoare la Legea integrității. Principalele puncte de dispută sunt legate de retroactivitatea sancțiunilor, prin amendamentul „Fritz”, și de extinderea obligației depunerii declarațiilor de avere și interese către partenerii de viață, prin amendamentul „Grădinaru”.
Amendamentul „Fritz” propune ca aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a noii legi, să își piardă mandatul în 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, argumentând că legea nu ar trebui să aibă efect retroactiv asupra unor fapte deja finalizate. Această prevedere a fost interpretată ca vizând primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Pe de altă parte, amendamentul „Grădinaru” extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și interese la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii susțin că legea nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, obligând persoanele vizate la o „autocalificare” sub amenințarea unor sancțiuni. Președinția și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor persoanelor private, care nu exercită funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și încalcă standardele internaționale.
Presiunea fondurilor europene și riscurile internaționale
Legea integrității este un jalon esențial pentru România în cadrul PNRR, iar termenul limită pentru promulgarea sa este 31 august. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că prin sesizarea CCR blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, în timp ce contestatarii afirmă că o lege neconstituțională ar periclita oricum obținerea acestor fonduri.
Disputa are loc într-un context în care CCR a limitat deja, în mai 2025, caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor ar putea încălca angajamentele internaționale ale României față de organisme precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Decizia CCR, așteptată luni, va determina pașii următori ai Parlamentului în privința Legii integrității.
Sursa: Digi24
