Transportul feroviar din România rămâne subiectul unui dezechilibru major față de sectorul rutier, după declarațiile recente ale lui GRUIA STOICA, președintele GRAMPET Group. Acesta atrage atenția asupra diferențelor flagrante de tratament fiscal și economic dintre cele două moduri de transport, evidențiind un cost disproporționat și o politică nesustenabilă pe termen lung.
Diferențe de taxare care distorsionează piața
În prezent, transportul rutier în România nu este taxat la nivelul distanței parcurse, ci prin sistemul de rovinietă, care permite utilizarea infrastructurii pentru perioade determinate, indiferent de kilometri. În schimb, sectorul feroviar plătește taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) pentru fiecare kilometru de cale ferată parcurs.
Pe lângă aceasta, operatorii feroviari suportă costuri suplimentare legate de certificări, inspecții tehnice, personal de siguranță, asigurări și costuri de formare. Potrivit lui GURIa STOICA, aceste diferențe de tratament creează un avantaj artificial pentru transportul rutier.
Chiar și în scenario în care va fi introdus sistemul TollRo pentru taxarea la distanță în sectorul rutier, prețul rămâne cu mult sub cel perceput pentru utilizarea infrastructurii feroviare. Astfel, în cazul transporturilor de marfă, nivelul de taxare pentru cale ferată va fi cu aproximativ 60% mai mare decât pentru autovehicule, fapt care menține dezechilibrul competitiv.
Discrepanțe regionale și facilități fiscale privilegiate
Comparativ cu alte state din regiune, România are unele dintre cele mai favorabile politici fiscale pentru transportul rutier. În Bulgaria, de exemplu, nivelul taxelor este de două ori mai mare, în Slovenia de trei ori, iar în Ungaria și Austria de șase ori mai ridicat. Aceste diferențe persistă chiar și după intențiile tăiate de introducere a unui sistem de taxare la distanță pentru transport, cu tarife modificate pentru drumurile naționale și autostrăzi.
De asemenea, România păstrează scheme de restituire a unor taxe speciale pentru motorină, aplicate exclusiv transportului rutier. Astfel, costurile energetice pentru camioane sunt parțial compensate, în timp ce operatorii feroviari nu beneficiază de măsuri similare, suportând costuri energetice în totalitate.
„Nu doar că feroviarul plătește mai mult pentru infrastructură, dar rutierul beneficiază și de facilități fiscale suplimentare. Este o dublă presiune asupra competitivității transportului feroviar”, a afirmat Gruia STOICA.
Probleme de concurență și efecte asupra mediului
Deprivilegierea feroviarului contribuie la dominanta transportului rutier, care reprezintă circa 88,4% din volumele totale de marfă și aproape 88% din tonajul transportat pe cale terestră. În același timp, trenurile își pierd teren, cifrele indicând o reducere drastică a volumelor: din 220 milioane de tone în primul an după Revoluție, până la numai 43 milioane în 2024, în timp ce transportul rutier a crescut la circa 323 milioane de tone.
Această tendință contravine obiectivelor Pactului Verde European, care urmărește reducerea cu 90% a emisiilor din transporturi până în 2050. În contextul în care sectorul rutier generează 70% din gazele cu efect de seră din domeniu, România nu adopte măsuri corespunzătoare pentru a încuraja utilizarea feroviarului, principala variantă mai puțin poluantă.
Propunerile pentru echilibrare implică recalibrarea sistemului TollRo la valori comparabile cu cele din alte state europene, reducerea taxei feroviare de infrastructură și direcționarea veniturilor din taxarea rutieră către sectorul feroviar. Un alt aspect vizat este combaterea supra-tonajului rutier prin controale mai stricte, precum și introducerea unor politici clare de transfer modal spre feroviar.
În contextul actual, majoritatea deciziilor politice și fiscale continuă să favorizeze transportul rutier, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea unui sector feroviar eficient și compatibil cu cerințele europene de mediu. În cazul în care aceste măsuri nu se vor implementa, diferențele de tratament vor continua să influențeze disproporționat piața de transport din România, afectând inclusiv obiectivele de mediu și competitivitatea sectorului feroviar.
