Premierul Ilie Bolojan acuzat de presiuni asupra CCR
Guvernul României a respins acuzațiile formulate de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, referitoare la scrisoarea trimisă de premierul Ilie Bolojan Curții Constituționale a României. Aceasta din urmă este solicitată să se pronunțe în legătură cu reforma pensiilor magistraților, în contextul în care România riscă să piardă fonduri europene considerabile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Într-un comunicat trimis agenției de presă HotNews, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a subliniat că intenția premierului nu a fost aceea de a influența decizia CCR în privința pensiilor magistraților, ci de a prezenta „o situație de fapt”. Dogioiu a îndemnat la o analiză corectă și completă a circumstanțelor, argumentând că „adevărul nu poate constitui nici o formă de presiune”. Judecătorii CCR se vor reuni pe 11 februarie pentru a discuta problema, iar deciziile lor sunt așteptate cu mare interes.
Dilemele justiției românești
Acuzațiile aduse de Savonea vizează o presupusă ingerință a Guvernului în activitatea CCR. „Avertizarea” premierului că România va pierde bani din PNRR dacă CCR nu ia o decizie favorabilă este interpretată de șefa instanței supreme ca o tentativă de a influența justiția. Într-un mesaj public, Savonea a declarat că „dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii” și a remarcat că „independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României”.
Aceasta subliniază că CCR nu trebuie să devină un simplu instrument pentru validarea obiectivelor financiare ale Executivului. „Deciziile Curții trebuie să rezulte exclusiv dintr-o analiză juridică, nu din considerente politice sau bugetare”, a mai spus Savonea.
Presiunea fără precedent în fața justiției
Scrisoarea adresată CCR de premierul Bolojan a dus la o intensificare a tensiunilor între puterile statului. Aceasta transmite o informație crucială: România riscă pierderi semnificative din fondurile europene, un aspect care nu poate fi ignorat în contextul economic actual. Comisia Europeană a considerat, de altfel, că jalonul privind reforma pensiilor magistraților nu a fost îndeplinit, însă așteaptă decizia CCR pentru a lua o hotărâre finală.
În documentul său, Bolojan a subliniat importanța întâlnirii din 11 februarie și a lăsat să se înțeleagă că stabilirea unei decizii rapide este esențială. Judecătorii sunt, însă, conștienți de responsabilitățile lor și de cadrul legal care le permite să decidă fără interferențe externe.
Dilema cu care se confruntă justiția românească este una complexă, punctată de acuzații de presiune și de nevoia de a respecta angajamentele internaționale. Chiar dacă premierul a negat vehement că ar fi încercat să influențeze activitatea CCR, punctele de vedere ale celor două autorități sugerează o diferențiere clară în prioritățile și interpretările legale.
Tensiunile crescute în jurul acestei probleme evidențiază profundele diviziuni care există în sistemul judiciar românesc. Indiferent de decizia pe care o va lua CCR, această situație reflectă provocările cu care se confruntă justiția din România, accentuând necesitatea de a găsi un echilibru între cerințele economice și respectarea principiului separării puterilor în stat.
