Kelemen Hunor, liderul UDMR, a anunțat că familia sa a decis să limiteze accesul copiilor săi la social media până la vârsta de 14 ani, o măsură menită să protejeze tânăra generație de riscurile nenumărate ale mediului online. Într-un interviu recent, politicianul a explicat motivele din spatele acestei decizii, punând accent pe dificultățile copilului de a diferenția între conținutul benefic și cel nociv pe internet.
Protecția în fața pericolelor digitale
Potrivit spusele sale, „la această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”. Decizia, ce aparent pare a fi una personală, reflectă însă o preocupare mai amplă în societate legată de influența puternică a mediului digital asupra înțelegerii și comportamentului copiilor.
Kelemen Hunor nu este singur în această poziție. În ultimii ani, mai mulți părinți, specialiști în psihologie și educație au atras atenția asupra riscurilor mediului online, inclusiv a cyberbullying-ului, a fenomenelor de expunere la conținut neadecvat sau a dependenței de social media. În acest context, deciziile de a limita accesul la aceste platforme devin un aspect esențial în strategia de protejare a sănătății mintale a celor mici.
Context social și legislație națională privind media pentru copii
Discuția despre limitele de vârstă pentru accesul la rețele sociale nu este nouă și a fost intens dezbătută și în mediul legislativ. În România, existența legislației care să reglementeze prezența copiilor pe platformele online este încă una fragilă, însă numărul părinților și a specialiștilor care recomandă restricții temporare a crescut considerabil. Totodată, crește și conștientizarea faptului că, pentru a educa copilul în mod responsabil, este necesar un parteneriat între părinți, școli și platforme digitalizate, cu reguli clare și monitorizare eficientă.
Kelemen Hunor a adăugat și faptul că, în familie, s-au stabilit reguli clare privind timpul petrecut online. „Nu i-am interzis total folosirea telefonului sau a internetului, ci doar am stabilit anumite limite și reguli clare, iar aceste reguli sunt respectate cu strictețe”, a precizat el. Această abordare are drept scop nu doar prevenirea unor eventuale probleme, ci și dezvoltarea unor deprinderi sănătoase de navigare online, ce vor putea fi mai bine asimilate în viitor.
Perspectivele educației digitale și responsabilitatea părinților
Dincolo de decizia personală, situația ridică o serie de întrebări ce privesc întregul sistem educațional și rolul acestuia în pregătirea tinerilor pentru viața digitală. Experți în domeniu subliniază necesitatea de a introduce în programa școlară cursuri de educație digitală, menite să asigure tinerilor cunoștințele și competențele necesare pentru a naviga în siguranță în mediul online.
Kelemen Hunor și-a exprimat speranța că părinții și societatea în ansamblu vor acorda mai multă atenție rolului pe care îl joacă mediul digital în dezvoltarea celor mici. Totodată, el a evidențiat necesitatea unui dialog deschis între adulți și copii despre riscurile și responsabilitățile implicate în utilizarea tehnologiei moderne.
Declarația sa subliniază astfel o atitudine preventivă și responsabilă, relevantă pentru o societate în continuă digitalizare. În timp ce topurile de popularitate ale rețelelor sociale se schimbă constant, responsabilitatea părinților și a educatorilor rămâne esențială pentru a crește o generație conștientă și echilibrată în abordarea mediului online.
În zilele următoare, așteptăm să se vadă dacă astfel de inițiative vor fi preluate de alte familii, dar și dacă vor deveni o componentă a discuției legislative despre protecția minorilor în mediul digital. Înainte de toate, însă, exemplul celui mai înalt nivel al societății românești subliniază importanța responsabilității și conștientizării în modalitatea în care gestionăm accesul copiilor la lumea virtuală.
