Iarna României: Fenomene extreme dispar în tăcere
Iarna care, în trecut, aducea episodic viscoluri nemiloase, se transformă pe zi ce trece într-un spectru tot mai îndepărtat. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), subliniază că schimbările climatice au dus la dispariția aproape completă a viscolului din peisajul românesc. „În ultimii ani, am avut ani în care nu am avut deloc viscole, iar când au fost, s-au dovedit a fi slabe și trecătoare”, spune expertul.
Schimbările climatice: O iarnă fără zăpadă
Climatologul Cheval afirmă că viscolurile care odinioară se manifestau cu frecvență în Câmpia Română au devenit o raritate. „Când spui iarnă, spui zăpadă. Dar zăpada e din ce în ce mai greu de găsit, iar cazul de anul trecut în care Bucureștiul a avut un strat de 48 cm de zăpadă a fost unul excepțional”, completează el. Această transformare a iernii nu este doar o chestiune de percepție, ci o realitate climatică constatată pe teren.
Cauzele acestor schimbări sunt legate în mod direct de circulația aerului la nivel global. „Cicloni mediteraneeni, aducătoare de ploi calde, devenind tot mai frecvente, iar anticiclonicile siberiene, cu aerul lor rece, nu mai sunt la fel de prezente”, continuă Cheval. Creșterea temperaturilor medii pe durata iernii a ajuns să fie mai pronunțată decât în verile extreme, făcând ca fenomenul iernii să fie mai palpabil în modificarea sa.
Trecutul și prezentul temperaturilor extreme
Institutul Național de Meteorologie a înregistrat cea mai caldă iarnă din istorie între 2023 și 2024, cu o medie de 3,8°C. Aceasta a depășit precedentul record, stabilit în iarna 2022-2023. Spre comparație, iernile din 1954 și 1985 au avut medii de sub -5°C, iar zăpada atinsese grosimi impresionante de peste 150 cm. „Acum, în loc de zăpadă, ne confruntăm cu câteva zile de frig mai accentuat, dar ni se pare o excepție”, spune Sorin Cheval.
Aceste fenomene climatice nu se limitează doar la iarnă. De exemplu, valurile de căldură încep să apară din aprilie, iar lunile de toamnă devin din ce în ce mai calde, cu recorduri de temperatură pe 21 octombrie 2023, când mercurul a urcat peste 35°C. Aceste modificări au un impact profund asupra ecosistemelor locale, dar și asupra sănătății populației.
O lună de vară în plus în peisajul românesc
Pe parcursul secolului, se preconizează că România va experimenta o lună suplimentară de vară, cu zile truditoare, dar și nopți tropicale. Sorin Cheval precizează că până și în scenariul celor mai puțin pesimiste estimări de încălzire, vor fi înregistrate temperaturi medii în creștere, cu aproximativ 50 de zile de vară adăugate pe parcursul anului. „Aceste modificări sunt deja evidente; avem cu aproape o lună de vară în plus față de acum 30 de ani”, afirmă cercetătorul.
Ne avem tare îngrijorări cu privire la dispariția anotimpurilor așa cum le-am cunoscut, însă Cheval subliniază că nu trebuie să ne panicăm. „Nu aș spune că dispar complet, suntem în proces de tranziție. Modificările sunt deseori subtile, dar accentuate de un cumul de fapte climatice”, concluzionează expertul.
Schimbările climatice se manifestă vizibil în România, iar impactul asupra iernilor viitoare începe să devină o preocupare serioasă pentru toți cei care își doresc să păstreze tradițiile și caracterul autentic al anotimpului rece. Cu tot mai puțină zăpadă și viscoluri rare, viitorul iernii românești rămâne nesigur.
