Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificările aduse Codului de procedură penală. Decizia, luată vineri, vizează în special procedura accelerată introdusă în faza de cameră preliminară a proceselor penale. Această sesizare vine în contextul în care Parlamentul a adoptat recent o serie de modificări legislative ce au stârnit dezbateri aprinse.
Modificări contestate de ICCJ
ICCJ contestă modificările legislative care impun finalizarea etapei de cameră preliminară în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță. Noile prevederi stipulează că judecătorii trebuie să stabilească termene succesive, iar după primul termen părțile nu mai sunt citate, având obligația să urmărească singure evoluția dosarului. De asemenea, se prevede stabilirea termelor consecutive, cu un interval de cel mult șapte zile între acestea.
Instanța supremă susține că aceste modificări încalcă mai multe articole din Constituție. Printre acestea se numără cele referitoare la legalitate, egalitate în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției. ICCJ apreciază că noile prevederi afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților implicate.
Critici privind procedura și drepturile părților
Una dintre principalele critici formulate de ICCJ se referă la posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor încă din faza de cameră preliminară. Judecătorii susțin că noua reglementare nu este corelată cu arhitectura actuală a procesului penal. O altă problemă majoră o constituie eliminarea obligativității citării părților la termenele ulterioare din camera preliminară.
ICCJ consideră că măsura este vagă și afectează dreptul la apărare și accesul la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile. Instanța supremă contestă și prevederea care conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Această măsură ar putea limita capacitatea instanței de fond de a analiza legalitatea unor probe, conform ICCJ.
Urmările sesizării
Sesizarea ICCJ către CCR va fi analizată de Curtea Constituțională. O hotărâre a CCR va precede promulgarea legii. Decizia CCR va determina dacă modificările Codului de procedură penală vor putea fi aplicate.
Sursa: Digi24
