duminică, 22 noiembrie 2026
ReactiveNews Jurnalism independent
Acasă › Diverse › Ilfov, la un pas de faliment: doar o treime din comune au venituri proprii
Diverse

Ilfov, la un pas de faliment: doar o treime din comune au venituri proprii

Conform Buletin.de: Primării cu zeci de milioane de euro în conturi, dar incapabile să finalizeze investiții sau să organizeze licitații deschise. Aceasta este concluzia alarmantă a unui raport publicat pe 29 octombrie 2026 de organizația Funky Citizens, realizat de Diana Tăbleț și Elena Calistru, care analizează Reforma Arhitecturii Administrative a României. Situația devine și mai relevantă în contextul în care noul Guvern Niculescu, instalat pe 20 octombrie 2026, a readus în discuție comasarea voluntară a peste 400 de comune.

Bogăție contabilă, management public deficitar

Studiul, intitulat „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, indică o discrepanță majoră între resursele financiare deținute de anumite unități administrativ-teritoriale (UAT) și capacitatea lor reală de a gestiona proiecte și investiții publice. Analiza, bazată pe date din execuțiile bugetare și din sistemul electronic de achiziții publice, vizează în special administrațiile locale din județul Ilfov și din București.

Autorii au introdus un Indice de Capacitate Administrativă (ICA), calculat pe baza datelor publice din anii 2023-2025 pentru toate cele 3.180 de UAT-uri din România. Acest indice măsoară nu doar veniturile unei primării, ci și competența aparatului administrativ în a cheltui eficient acești bani, a investi, a atrage fonduri europene, a derula proceduri de achiziții deschise și a-și onora datoriile. Metodologia subliniază că viabilitatea financiară nu garantează automat și capacitatea administrativă.

Miza principală a acestui indice este evaluarea fezabilității oricăror propuneri de reorganizare teritorială. Un cluster administrativ necesită un centru capabil să centralizeze proiecte, să gestioneze fonduri și să plătească furnizorii pentru mai multe localități. Dacă acest centru administrativ nu posedă capacitatea necesară, chiar și o hartă administrativă bine conturată este sortită eșecului.

Iluzia prosperității în Ilfov

Aplicarea Indiceui de Capacitate Administrativă în județul Ilfov contrazice imaginea unui județ uniform bogat. Deși 37,5% dintre comunele ilfovene își acopereau în 2025 cheltuielile de funcționare din venituri proprii, un procent semnificativ, 62,5% dintre acestea nu îndeplinesc nici măcar acest prim criteriu de autonomie financiară. Dintre cele opt orașe ale județului, doar patru (Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila) au reușit să-și asigure funcționarea curentă din resurse proprii între 2018 și 2025. Bragadiru, Pantelimon, Buftea și Măgurele, în ciuda expansiunii imobiliare, au oscilat sub acest prag.

Chiar și în localitățile cu bugete generoase din Ilfov, capacitatea administrativă lasă de dorit. Comuna Chiajna, care în 2025 a încasat venituri proprii de aproximativ 25,5 milioane de euro, a alocat 2,2 milioane de euro pentru salarii, echivalentul a circa 52 de euro pe cap de locuitor. În comparație, Voluntari și Otopeni, cu încasări de peste 1.200 de euro pe locuitor, au avut costuri salariale sub 400 de euro pe cap de locuitor. Această situație este atribuită, în mare parte, lipsei de specialiști în aparatele primăriilor, acestea fiind adesea supraîncărcate cu personal fără atribuții tehnice.

Datele Curții de Conturi, citate în raport, arată că doar o comună din zece dispune de un auditor intern, patru din zece au un arhitect-șef, iar primăriile comunale colectează doar 57% din veniturile potențiale. Lipsa personalului calificat, precum arhitecți sau auditori, contribuie la întârzieri și ineficiență în implementarea proiectelor.

București-Ilfov: Nevoia unei arhitecturi administrative integrate

Raportul Funky Citizens subliniază că alegerea centrului unui cluster administrativ nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe indicatori contabili, ci și pe fluxul zilnic al locuitorilor. Pentru polul București-Ilfov, unde zeci de mii de oameni fac naveta zilnic, soluția nu este simpla comasare a comunelor. Este necesară o arhitectură administrativă integrată, un nivel de guvernare regională care să includă planificare comună, o autoritate de transport și un buget unificat.

Administrațiile din Municipiul București și cele șase sectoare trec testul de viabilitate financiară, acoperindu-și constant cheltuielile din venituri proprii. Cu toate acestea, fără o structură comună de comandă capabilă să gestioneze proiecte majore și licitații transparente, zona riscă să piardă accesul la finanțările europene prin Planul Național și Regional 2028-2034, în valoare de 60,2 miliarde de euro.

Sursa: Buletin.de