Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a acuzat Guvernul de presiuni în cazul Curții Constituționale, după ce premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare judecătorilor, în care le solicita să fie conștienți de riscurile întârzierii deciziei privind pensiile speciale ale magistraților. Această interacțiune ridică întrebări grave despre separația puterilor în stat și practicile guvernamentale în raport cu justiția.
În declarațiile sale, Bolojan a susținut că scrisoarea a fost menită să informeze Curtea Constituțională despre situația financiară a României, având în vedere ”pericolul” pierderii a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul a specificat că nu a formulat cereri de a obține un anumit verdict, ci a dorit să asigure transparența informațiilor necesare pentru o decizie informată.
Savonea a răspuns prompt, subliniind că avertizarea premierului ar reprezenta o formă de ingerință în activitatea CCR. „Această abordare este incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, a declarat ea, exprimându-și îngrijorarea față de implicațiile acestor afirmații asupra independenței justiției. De asemenea, a adăugat că legătura între neconstituționalitatea proiectului de lege și pierderea fondurilor europene nu este susținută din perspectiva juridică.
Reacția autorităților este reprezentată prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, care a subliniat că scrisoarea lui Bolojan nu a fost o formă de presiune, ci o “situatie de fapt”. Dogioiu a menționat că solicitarea de a fi informată despre situația pensiilor magistraților este o practică standard în relația dintre autorități. „Premierul nu a cerut un anumit verdict; a prezentat o situație de fapt, pe baza principiului că instanțele trebuie să fie pe deplin informate în momentul luării unei decizii”, a afirmat aceasta.
În acest context, premierul Bolojan și-a justificat demersul, afirmând că rana pe care o constituie sistemul actual de pensii speciale reflectă o “mare nedreptate”. El a explicat că actualizarea acestuia este o condiție necesară pentru restabilirea încrederii publicului în guvernanți. De asemenea, a menționat că „când vom pierde banii din PNRR, se vor căuta responsabili”, semnalând responsabilitatea pe care Guvernul o simte în ceea ce privește rezultatul deciziei CCR.
Pe de altă parte, reacționând la aceste schimburi de declarații, Lia Savonea a considerat că demersul premierului subminează autoritatea CCR și pune în pericol statul de drept. Deși Guvernul susține că abordarea sa este justă, Savonea a ridicat semne de întrebare în privința legalității și a eticii acestei intervenții. Este evident că tensiunile dintre instituțiile statului sunt pe cale să escaladeze, existând riscuri de amplificare a conflictelor legate de domeniul justiției.
Această controversă evidențiază o problemă mai profundă cu care se confruntă România în actualul peisaj politic, unde independența justiției este adesea pusă la îndoială. Dialogul dintre autorități ar trebui să fie marcat de respect reciproc și de o colaborare constructivă, nu de presiuni sau interpretări greșite ale rolurilor fiecărei instituții.
Pe măsură ce situația evoluează, cetățenii așteaptă claritate și transparență din partea liderilor lor, dar mai ales o asigurare că statul de drept nu va fi compromis, ci întărit.
