Recesiunea tehnică în România: Premierul Ilie Bolojan explică provocările economice
România a intrat recent în recesiune tehnică, o situație pe care premierul Ilie Bolojan o cataloghează drept „costul anticipat și inevitabil” al tranziției economice. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, economia românească a suferit o contracție de -0,4% în primele două trimestre ale anului. Bolojan a afirmat că acest proces face parte dintr-un efort mai amplu de a schimba modelul economic al țării, de la unul bazat pe deficit și consum, la unul centrat pe investiții, productivitate și disciplină bugetară.
Provocările anului 2024 și corecțiile necesare
Într-un mesaj transmis pe rețelele sociale, Bolojan a explicat că, în anul 2024, economia românească a fost marcată de un deficit bugetar alarmant de aproape 9% din PIB. Această situație a fost determinată de cheltuieli orientate în principal către consum curent și compensarea presiunilor sociale, nu către dezvoltarea reală a economiei. Premierul a subliniat că, deși părea că economia se dezvoltă, dezechilibrele au început să se acumuleze, ceea ce a condus la starea actuală.
„Am avut un stimul fiscal ridicat, dar impactul a fost limitat. Aș fi dorit să putem evita aceste costuri sociale, dar corecția economică era inevitabilă,” a declarat Bolojan, subliniind că acest proces de ajustare ar putea genera nemulțumiri.
Un nou model economic pentru viitor
Bolojan a subliniat importanța tranziției către un model economic mai sustenabil, care să nu depindă de împrumuturi pe termen lung. El a explicat că recesiunea tehnică ar trebui să fie văzută ca o etapă necesară pentru a construi o economie solidă și competitivă. „Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică, dar este un cost necesar pentru a asigura prosperitate pe termen lung,” a adăugat premierul.
Pentru a evidenția aceste puncte, Bolojan a menționat că, în iulie 2025, România va începe să experimenteze o redresare economică, susținută în principal de investițiile reale și de disciplină fiscală. „Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă,” a concluzionat el.
România, astfel, se află în plin proces de redefinire economică, care implică nu doar ajustări financiare, ci și o revizuire a priorităților de dezvoltare. Această abordare inovatoare este esențială pentru a reechilibra economia și a asigura bunăstarea cetățenilor pe termen lung.
Pe fondul acestor provocări, rămâne de văzut cum va răspunde economia românească în perioada următoare și care vor fi măsurile adoptate de autorități pentru a sprijini acest proces de transformare.
