Ziua de Paște a fost marcată, în centrul orașului Miercurea Ciuc, de un spectacol de credință și tradiție, cu mii de credincioși aliniați într-un rând ordonat pentru sfințirea bucatelor. Fotografiile care surprind această mare adunare au fost publicate de liderul UDMR, Kelemen Hunor, pe pagina sa de Facebook, demonstrând încă o dată relevanța acestor obiceiuri în comunitățile române și maghiare din Transilvania.
Sfințirea bucatelor în aer liber, tradiție din secolul al VII-lea, rămâne un moment esențial pentru mulți credincioși, reprezentând nu doar un ritual religios, ci și o manifestare a identității și unității comunităților. Credenții sunt convinși că binecuvântarea alimentelor va extinde apoi asupra întregii familii și asupra întregii comunități, fiind un simbol al protecției divine și al speranței pentru un an prosper.
Din sursele publicate de Kelemen Hunor reiese faptul că această tradiție a fost intens vulnerabilizată de regimul comunist, care a încercat să o elimine complet. Liderul UDMR afirmă însă că „tradiția nu s-a întrerupt, demonstrându-și astfel adevărata putere”. El adaugă că, în momentul în care a fost posibil, obiceiul a fost readus în inima orașului, în piața principală din Miercurea Ciuc, continuând apoi să se răspândească în alte orașe din Transilvania.
Tradiții răspândite în mai multe localități din Transilvania
Credincioșii din Cluj-Napoca, Oradea sau Sfântu Gheorghe au păstrat și continuă să practice această tradiție, fie în fața bisericilor carolingiene, fie în piețe principale. La Cluj-Napoca, sfințirea bucatelor are loc în fața Bisericii Sfântul Mihail, în timp ce în Oradea, aceasta se desfășoară în fața catedralei, iar în Sfântu Gheorghe, în centrul orașului. De fiecare dată, nu mai puțin de câteva mii de credincioși se adună pentru a participa la acest act de comuniune religioasă, simțindu-se astfel că sărbătoarea devine completă doar dacă sunt împreună.
Kelemen Hunor subliniază că răspândirea acestor obiceiuri în multe localități din Transilvania confirmă un aspect esențial: „sărbătoarea este completă doar dacă suntem împreună”. La nivel local, această manifestare nu reprezintă doar o tradiție religioasă, ci și o formă de expresie identitară, care întărește legăturile dintre comunități.
În ciuda încercărilor de a sugruma aceste practici, tradiția sfințirii bucatelor din aer liber a rămas viuă, iar participarea masivă din acest an confirmă rezistența sa. Kelemen Hunor remarcă și faptul că această sărbătoare devine tot mai vizibilă, fiind mereu preștabilită pentru a fi celebrată în aer liber, în piețe și în fața bisericilor, reușind să păstreze vie această moștenire culturală și spirituală.
Postarea sa se încheie cu o urare de sărbători pascale binecuvântate, un mesaj de unitate și speranță, adresat credincioșilor din întreaga regiune, în contextul unei perioade încărcate de semnificație spirituală. În același timp, aceste imagini și cuvinte reflectă o continuitate a unui obicei vechi, ce traversează generații, păstrându-și rolul și relevanța în peisajul socio-cultural transilvănean.
