Prețul petrolului nu doar că afectează benzina din pompă, ci are reverberații adânci asupra întregii economii, în special în țări precum România, dependente în mare măsură de importurile de țiței. Creșterile bruste ale cotațiilor pe piața internațională trimit valuri de inflație, influențând totul, de la costurile de transport și până la veniturile reale ale populației. În timp ce ieftinirile apar mai lent și impactul lor este mai greu de resimțit, scumpirile devin evidente imediat, alimentând o spirala costurilor și tensionând bugetele gospodăriilor și ale companiilor.
Impactul prețurilor la pompă și lanțul inflației
Fenomenul se manifestă rapid în cazul carburanților, care constituie fundamentul mobilității și al logisticii industriale. Majorarea prețului la benzină și motorină duce în mod direct la creșterea costurilor de transport și logistică pentru companii, apoi se răspândește în aproape toate sectoarele economiei, de la agricultură până la retail. Acest efect în lanț a fost observat și în anii de vârf ai crizei energetice, când Banca Națională estima că, în 2021-2022, costurile legate de combustibili au contribuit cu aproximativ două puncte procentuale la inflația anuală, iar această presiune a fost parțial temperată prin schema de compensare în piață.
Transportul rămâne nucleul problemei, iar impactul este vizibil și în prețurile alimentelor și al bunurilor de consum, unde creșterile de costuri se traduce imediat în prețuri mai mari pentru consumatori. În plus, atunci când prețul petrolului urcă, efectul nu se oprește acolo. Costurile pentru energie, inclusiv electricitatea și gazele pentru populație, sunt, de obicei, mai puțin influențate de fluctuațiile petrolului, dar în cazul importurilor de energie, schimbările de pe piața internațională pot avea și aici un efect semnificativ.
Cursul valutar și balanța comercială, următoarele în lanț
Un rol important în modul în care fluctuațiile petrolului influențează economia îl joacă și evoluția cursului de schimb și a balanței comerciale. Când petrolul devine mai scump, România, ca țară dependentă în proporție de circa 71% de importuri de energie, resimte această povară în balanța externă. Factura energetică se triplează, iar deficitul sau absorția resurselor externe se adâncesc. În ultimii doi ani, factura pentru importurile de energie a depășit 7,4 miliarde de euro, iar reducerea prețurilor la energie în 2023 a atenuat impactul, însă vulnerabilitatea rămâne.
Cresterea prețurilor la pompă și, implicit, în toate fabricile și magazinele, afectează și veniturile disponibile ale populației. Scăderea reală a salariilor devine astfel un scenariu plauzibil dacă presiunea inflaționistă persistă, iar acest lucru se traduce prin cheltuieli în scădere și o economie fragilă în fața turbulențelor externe.
Efectele de durată și semnale pentru următorii ani
Deși creșterile de prețuri sunt perceptibile rapid, ieftinirile se manifestă cu întârziere și mai puțin intens. Experții susțin că această dinamică complexă păstrează inflația la un nivel relativ ridicat, mai ales dacă șocurile petroliere devin permanente sau devin parte integrantă a prețurilor de piață. În cazul României, această dependență față de energie continuă să fie o vulnerabilitate majoră: în 2023, petrolul și produsele petroliere au constituit peste 36% din totalul resurselor energetice și sunt importate aproape în totalitate.
Contextul actual nu aduce noutăți doar în privința inflației. Declinul prețurilor globale la energie în ultimele luni a dus la o reducere a deficitului comercial, dar dependența de importuri încă transformă orice fluctuație a cotațiilor petrolului într-un factor critic pentru stabilitatea macroeconomică. Cu inflația anuală aproape de 9,5%, România continuă să fie vulnerabilă la presiuni externe.
Pe termen mediu și lung, specialiștii avertizează că riscul rămâne, iar dacă oscilările prețului petrolului persistă, efectele nu vor întârzia să se manifeste din nou. Dificultatea de a controla această componentă devine, totodată, o provocare pentru politicile economice naționale și europene, în condițiile în care economia globală se confruntă cu incertitudini majore legate de oferta energetică și de evoluția geopolitică. În ciuda eforturilor de diversificare și de stimulare a energiei din surse regenerabile, dependența de procesele externe de piață menține riscurile într-un pericol constant pentru stabilitatea economică a României.
Sursa: Descopera
