Inteligența artificială revoluționează securitatea cibernetică, iar anul 2026 se profilează ca un moment de cotitură, în care noile riscuri devin tot mai complexe și greu de gestionat cu metodele tradiționale. Într-o lume digitală din ce în ce mai interconectată, nu sunt vizate doar aplicațiile, serverele sau laptopurile, ci și acele dispozitive considerate, ani la rând, „neimportante” din punct de vedere al securității: imprimantele, echipamentele IoT și infrastructura edge. Acestea, deși par a fi puncte de acces minore, pot deveni vulnerabilități majore în ecosistemele digitale actuale.
Dispozitive periferice, aflate în vizorul hackerilor
Pe măsură ce tehnologia avansează, atacurile cibernetice capeătă noi dimensiuni, tot mai sofisticate și automate. Experții avertizează că infractorii cibernetici nu mai limitează activitatea doar la generarea de mesaje de phishing convingătoare, ci folosesc inteligența artificială pentru a analiza rețelele, pentru a cartografia infrastructura și pentru a explora rapid vulnerabilitățile. În plus, AI le permite să adapteze tacticile de atac în timp real, făcând atacurile aproape autonome și extrem de dificil de detectat și neutralizat. În această dinamică, dispozitivele periferice, precum imprimantele sau echipamentele IoT, devin veritabile puncte strategice, mai ales pentru că adesea nu beneficiază de o monitorizare și de o protecție adecvată.
Munca în mediu hibrid, care a devenit regula în multe organizații, amplifică această vulnerabilitate. Laptopurile, telefoanele mobile și perifericele sunt folosite frecvent în spații publice, cafenele, hoteluri sau centre de conferințe, unde riscul ca dispozitivele să fie compromis și apoi să devină vectori de propagare a atacurilor este semnificativ crescut. Instrumentele pentru manipularea hardware-ului devin mai ieftine și mai accesibile, iar o greșeală minoră, precum o neglijență sau o verificare superficială, poate duce la compromiterea întregii infrastructuri.
Imprimante și alte echipamente „neobservate” în rețea
Un alt capitol sensibil în această paradigmă îl reprezintă imprimantele. Deși sunt conectate permanent la rețele, gestionează date sensibile și sunt considerate echipamente „simple”, acestea au fost mult timp trecute cu vederea de către echipele IT. Realitatea arată însă că acestea pot fi una dintre cele mai periclitate verigi din rețea. În multe organizații, lipsa unei imagini clare asupra numărului de imprimante, versiuni de firmware sau setări de securitate active creează vulnerabilități majore.
Porturi deschise, parole implicite, lipsa actualizărilor sau firmware malițios pot transforma o imprimantă într-o rampă de lansare pentru atacuri mai ample. În eventualitatea în care sunt compromise, aceste device-uri pot oferi acces la alte echipamente din rețea, precum și la documente stocate local, afectând confidențialitatea și integritatea datelor. Pe fondul evoluției tehnologice, specialiștii avertizează că monitorizarea activă a acestor echipamente trebuie să devină o practică obligatorie pe întreaga lor durată de viață.
Mai mult, având în vedere avansurile rapide în domeniul calculului cuantic, scenariul unui viitor în care criptografia clasică cedează în fața proceselor cuantice devine tot mai plauzibil. În timp ce hardware-ul actual, precum PC-urile și imprimantele, va rămâne în uz pentru ani, echipamentele achiziționate în 2026 ar putea funcționa într-unambient post-criptotic, ceea ce impune ca reziliența și măsurile de siguranță să fie integrate de la început.
Pe măsură ce amenințările asistate de AI se intensifică, securitatea cibernetică nu mai poate fi privită doar ca un element adiacent. Devine o componentă esențială în proiectarea și utilizarea oricărui dispozitiv conectat, inclusiv a celor mai mărunte, precum imprimantele. Într-o eră în care atacurile devin din ce în ce mai rapide și mai automate, pregătirea și adaptarea strategiilor de apărare vor fi decisive pentru securitatea digitală a tuturor organizațiilor, indiferent de mărimea și domeniul lor de activitate.
