Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să returneze la DNA dosarul penal în care era acuzată o fraudă de aproximativ 3,4 milioane de euro, legată de achizițiile făcute în cadrul Complexului Multifuncțional Caraiman din Sectorul 1 al Capitalei, în contextul pandemiei de COVID-19. Decizia vine după șase ani de la deschiderea formală a dosarului și la trei ani de la trimiterea în judecată a cinci inculpați, printre care se numără și fostul director al complexului, Iulia Gomes, o apropiată a fostului primar Daniel Tudorache.
Nereguli în anchetă și reinvestire a dosarului
Potrivit unor informații din dosar, Înalta Curte a constatat că rechizitoriul inițial a fost întocmit neregulamentar, iar probele și documentele aferente au fost considerate insuficiente pentru a delimita clar obiectul și limitele judecății. Astfel, instanța a decis restituirea dosarului către Direcția Națională Anticorupție (DNA), invocând imposibilitatea continuării procesului în condițiile existente. În procesul decizional, magistrații au precizat că neregularitatea documentației nu a fost remediată în termenul legal, ceea ce a afectat credibilitatea anchetei și capacitatea de a da o verdict corect.
Contextul urgent al achizițiilor în pandemie și impactul asupra bugetului
Dosarul are rădăcini în perioada critică a pandemiei, când autoritățile din domeniul sănătății și administrațiile locale au fost puse în fața unor provocări fără precedent. Încrederea în modul în care s-au făcut achizițiile publice a fost extrem de forțată, în special în sectorul sănătății, unde resursele financiare au fost investiți pentru echipamente medicale și tehnologii de izolare, supraveghere și diagnosticare. În cazul Complexului Caraiman, procurorii susțineau că s-au făcut achiziții de aparate de telemedicină, în mod ilegal, pentru suma de aproape 3,4 milioane de euro, fără documentație medicală de susținere.
Acuzații de corupție și implicarea unor personaje cunoscute
Printre cei vizați de anchetă se numără fostul director al complexului, Iulia Gomes, precum și administratorul firmei care a câștigat contratul, Mihai Peptan, fost consilier general al Primăriei Sector 1, pe listele PSD. DNA o acuză pe Gomes de abuz în serviciu și fals intelectual, precum și complicicități în mai multe acte de corupție legate de atribuirea contractelor. Conform comunicatului oficial, în perioada 2019-2020, aceasta ar fi dispus și coordonat derularea formală a două proceduri de achiziție publică, în urma cărora contractele au fost atribuite nelegal firmei Minimed Solutions, deținută de Peptan. Acesta din urmă, pentru a justifica sumele obținute, și-ar fi cumpărat recent un apartament, o metodă frecvent întâlnită în cazul achizițiilor frauduloase în perioada pandemiei.
Achiziții ilegale în plină criză medicală
Conform anchetei, achizițiile vizau 2.700 de holtere EKG și două servere, pentru a extinde sistemul de telemedicină la nivel național. Însă, DNA susține că aceste contracte au fost încheiate ilegal, fără existența unei documentații medicale care să justifice utilitatea aparatelor, și cu intenția de a obține un beneficiu personal necuvenit, sub pretextul răspândirii virusului SARS-CoV-2. În plus, procurorii acuză faptul că achizițiile au fost făcute fără a avea în vedere necesitatea reală, deci în detrimentul bugetului public.
Originea dosarului și controversele publice
Investigațiile privind această fraudă au fost declanșate în urma unui material de presă, care a evidențiat modul controversat în care Primăria Sectorului 1 a gestionat achizițiile în perioada pandemiei. Jurnalista Iulia Marin a relatat în 2020 că firma deținută de Mihai Peptan a primit direct, fără licitație, contracte de peste 54 milioane de lei pentru aparate de diagnostic, bani cu care, ulterior, majoritatea experților consideră că au fost angajați în scop personal de către cei implicați.
Perspectiva pe termen lung și implicarea politicului
Decizia recente a instanței lasă deschisă calea către reevaluarea acuzațiilor, dar și către o scrutinare mai amănunțită a modului în care achizițiile publice au fost făcute în criza pandemiei. În același timp, implicarea unor figuri politischen sau persoane cu influență în sectorul public întărește percepția că aceste situații au fost, cel puțin parțial, influențate de interese personale sau de grup, într-un context de criză sanitară și de gestionare defectuoasă a resurselor.
Între timp, anchetele continuă, iar opinia publică așteaptă clarificări suplimentare privind modul în care fondurile publice au fost gestionate în această perioadă delicată. Procesul în această formă rămâne în așteptare de noi evoluții, în condițiile în care tot mai multe suspiciuni apar și în alte domenii ale achizițiilor publice de la nivel central sau local, în contextul pandemic.
Sursa: Buletin.de
