Din septembrie 2026, noile reguli privind evaluarea elevilor vor schimba modul în care se face contabilizarea progresului în învățământul primar, gimnazial și liceal, fiind planificate inspecții riguroase pentru respectarea standardelor naționale de evaluare. Anunțul vine în contextul unei reforme mai ample în sistemul educațional românesc, menită să aducă un plus de consistență și obiectivitate procesului de evaluare, în încercarea de a asigura un parcurs educațional mai echitabil și transparent pentru elevi.
### Schimbarea fundamentală în modul de evaluare a elevilor
Potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Educației, începând din anul școlar 2026-2027, examinarea curentă a elevilor nu va mai fi realizată în mod tradițional, adică prin testări standardizate sau exigențe impuse de încercările finale, ci va reveni în principal în responsabilitatea cadrelor didactice. Acestea vor avea rolul de a evalua în mod continuu, conform unor standarde naționale specifice fiecărei discipline din trunchiul comun al planului de învățământ, pentru toate clasele, de la primar la liceu.
Acest model se bazează pe conceptul de „standard de evaluare”, care va ghida profesorii în metodologie și criterii, promovând o mai mare coerență în procesul de măsurare a performanței elevilor. În loc de a fi baza pentru note finale sau admitere, această evaluare periodică va funcționa ca o oglindă fidelă a progresului fiecărui elev, dar și ca instrument de diagnosticare pentru nevoie de intervenție personalizată.
### Rolul inspecției școlare în implementare
Persoanele responsabile de întărirea acestei noi abordări sunt inspectorii școlari, care vor avea sarcina de a controla și monitoriza modul în care sunt respectate standardele de evaluare. Într-un comunicat oficial, Ministerul a precizat că „controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară”, asigurând astfel un mecanism de verificare riguroasă a corectitudinii și uniformității în metodologia de evaluare aplicată de cadrele didactice.
Această metodă de inspecție va avea ca scop nu doar identificarea eventualelor nereguli sau diferențe județene, ci și îndrumarea profesorilor pentru a implementa cele mai bune practici, reducând discrepanțele și inconsistentțele din sistem. În plus, această măsură urmărește să crească responsabilitatea și profesionalismul în rândul dascălilor, precum și să asigure o evaluare mai transparentă și echitabilă pentru toți elevii.
### Contextul și motivația reformei
Decizia de a introduce această nouă modalitate de evaluare face parte dintr-o strategie mai amplă de a reforma sistemul educațional, considerat de către oficiali ca fiind în urgentă nevoie de modernizare și adaptare la cerințele actuale. În ultimii ani, criticile la adresa metodologiei de evaluare din România s-au accentuat, fiind adesea acuzată de subiectivism sau de lipsă de uniformitate între școli.
De asemenea, există o preocupare constantă pentru a combate fenomenul de „note tacite” sau de promovare a elevilor fără o evaluare adecvată, precum și pentru a crește calitatea actului educațional. În acest scop, Ministerul Educației a întreprins o serie de consultări și analize, iar aceste standarde au fost elaborate în colaborare cu specialiști din domeniu și cu reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, pentru a asigura relevanța și fezabilitatea lor.
### Perspectivele și impactul așteptat
Adoptarea acestor standarde naționale de evaluare și inspecția școlară pentru respectarea lor reprezintă un pas important spre un sistem educațional mai responsabil și mai centralizat în privința calității. Deși implementarea va presupune resurse și eforturi considerabile, autoritățile speră ca, pe termen mediu și lung, această metodă va duce la creșterea nivelului de performanță și la o mai bună pregătire a elevilor pentru provocările viitoare.
Pe măsură ce data de intrare în vigoare se apropie, reacțiile din comunitatea școlară sunt mixte. Unele asociații ale profesorilor și părinților sunt rezervate, exprimând preocupări legate de posibilitatea de a transforma evaluarea într-o simplă formalitate birocratică dacă nu se asigură suficiente resurse și pregătire pentru cadrele didactice. Alții însă salută inițiativa, considerând că implementarea corectă a acestor măsuri poate aduce un aer de transparență și echitate atât de mult dorite în sistemul de învățământ.
În ultimele discuții, oficialii au subliniat că reforma nu se oprește aici și că va fi însoțită de alte măsuri de modernizare, testare și sprijin pentru profesori și elevi. Odată cu această schimbare, se așteaptă ca sistemul să devină mai previzibil, mai obiectiv și mai adaptat rapid la noile cerințe ale societății și ale economiei.
