Încrederea în economia României scade vertiginos, pe fondul unei încetiniri accentuate a creșterii economice, arată cele mai recente date Eurostat. Evoluțiile negative sunt evidente în ciuda măsurilor fiscale adoptate de guvernul Bolojan în vara anului 2025. Indicatorii economici sugerează o deteriorare vizibilă, reflectând o situație economică dificilă.
Indicele de încredere în economie, sub pragul de alertă
Analiza datelor Eurostat pentru perioada iunie 2023 – martie 2026 relevă schimbări semnificative. Indicele încrederii în economie (ESI), un indicator crucial care reflectă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor, a înregistrat fluctuații importante. Până în aprilie 2025, indicele a fost peste pragul de 100 de puncte, considerat un nivel pozitiv.
Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact. În ianuarie 2025, indicele a scăzut la 99,7 puncte, dar a revenit peste 100 de puncte până în aprilie 2025. În mai 2025, luna noilor alegeri prezidențiale, indicele a fost ușor sub 100 de puncte, la 99,3. În iulie, odată cu adoptarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar, situația s-a înrăutățit. În ultimele zece luni, indicele a fost constant sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, asociat cu riscul de recesiune.
Ultimele date disponibile, din martie 2026, indică un indice de 92 de puncte.
Schimbări radicale în creșterea economică
O analiză a creșterii economice pe trimestre în 2025 evidențiază schimbări accentuate. În trimestrul doi din 2025, în perioada mandatului premierului Marcel Ciolacu, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare din Uniunea Europeană. La acel moment, economia românească se situa mai bine decât marile economii europene, precum Franța, Germania sau Spania.
După șase luni de guvernare Bolojan, datele Eurostat arată o inversare de tendință. În trimestrul patru din 2025, România a înregistrat a doua cea mai mare scădere economică din UE, de -1,9%.
Impactul politicilor fiscale și al contextului extern
Această schimbare rapidă sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile contextuale externe. Scăderea încrederii în economie corelează cu reducerea consumului și incertitudinile din mediul de afaceri. Acești factori contribuie direct la temperarea creșterii economice. Evaluările Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an.
În martie 2026, indicele încrederii în economie a atins 92 de puncte, reflectând presiunile economice.
