Deepfake-urile, tehnologii care permit crearea de imagini și videoclipuri false extrem de realiste, devin tot mai sofisticate și accesibile. În ultimii ani, ele au fost privite ca o amenințare majoră pentru securitatea digitală, mai ales în domenii precum identificarea biometrică sau verificările de tip “Know Your Customer” (KYC). Cu toate acestea, ultimele cercetări arată că progresul în utilizarea acestor unelte pentru fraudă este mai lent decât estimările alarmiste din trecut.
Deși riscurile sunt reale și bine documentate, majoritatea soluțiilor existente în prezent nu sunt suficient de avansate pentru a păcăli sistemele robuste de verificare biometrică. Potrivit studiilor recente, sistemele de securitate, chiar și cele avansate, reușesc să depisteze cele mai multe deepfake-uri în scenarii live sau de verificare în timp real. Practic, în această cursă tehnologică, utilizatorii de soluții de securitate par să fie cu un pas înaintea hackerilor sau infractorilor cibernetici care încearcă să exploateze aceste tehnologii pentru a obține avantaj ilegal.
Un studiu recent, realizat de cercetători afiliati la World Economic Forum, a analizat 17 instrumente de generare deepfake, fie open-source, fie comerciale, disponibile pe piață între iulie 2024 și aprilie 2025. Cercetarea a vizat în special modul în care aceste aplicații pot pune în pericol sistemele de recunoaștere facială, utilizate intens în sectorul bancar și financiar, pentru verificarea identităților online. Rezultatele au arătat că majoritatea acestor aplicații sunt simple, ieftine și, în esență, destinate divertismentului sau social media. Ele pot crea imagini și videoclipuri în aparență convingătoare, însă nu sunt încă suficient de sofisticate pentru a păcăli, în condiții normale, algoritmii biometrici utilizați de cele mai multe sisteme moderne, mai ales în scenarii live.
Totuși, există platforme mult mai avansate, concepute pentru infracțiuni serioase, care includ funcții capabile să treacă peste măsurile de verificare automatizate. Acestea sunt deseori promovate ca fiind destinate utilizatorilor profesioniști și exploatează vulnerabilitățile sistemelor de identificare automate, pentru a facilita fraudele de identitate sau chiar spălarea de bani. Totodată, cercetările au precizat că analiza s-a bazat mai ales pe documentația furnizată de dezvoltatori și pe informații publice online, nu și pe teste în teren.
Pe piața neagră a crimei organizate, aceste software-uri sunt comercializate la prețuri scandent, și sunt folosite pentru a obține, de exemplu, conturi bancare validate prin KYC. În unele cazuri, infractorii chiar cumpără astfel de soluții pentru a-și crea identități false, pe care apoi le exploatează în scheme complexe de fraudă sau spălare de bani. Experții din domeniu avertizează că aceste practici nu sunt încă o excepție, ci fac parte dintr-un fenomen sistemic, cu implicații majore pentru securitatea financiară globală.
Însă, în ciuda progreselor evidente ale deepfake-urilor în domeniul creației artistice sau al divertismentului, sistemele de securitate moderne au evoluat pentru a contracara aceste amenințări. Mecanismele de protecție se multiplica—de la detectarea subtilităților în mișcările feței, până la analiza comportamentală și corelarea diverselor surse de date. Astfel, chiar dacă niciun sistem nu este imun, se observă o tendință clară: balanța încă favorizează apărătorii, iar riscul ca deepfake-urile să devină o armă preferată în criminalitatea digitală rămâne, cel mult, o problemă în curs de rezolvare.
Pe termen scurt, specialiștii rămân relativ optimiști, având în vedere că țesătura tehnologică evoluează, însă nu rapid îndeajuns pentru a depăși toate mecanismele de apărare. În același timp, investițiile în cercetare și reglementare vor fi cruciale pentru ca această tendință să nu se transforme într-o vulnerabilitate majoră. Cu toate progresele continue în domeniul detectării avansate și în cadrul legislativ, lupta împotriva abuzurilor în lumea digitală continuă să fie una din cele mai importante priorități pentru specialiștii în securitate.
