O treime din jaloanele din PNRR, în pericol: România riscă sute de milioane de euro penalități
Aproximativ o treime din investițiile și reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României sunt în prezent în pericol de a nu fi implementate la timp. Anunțul a fost făcut joi de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a subliniat că întârzierile ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată. România mai are de implementat proiecte în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului.
România a primit până acum 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din totalul fondurilor disponibile. Potrivit ministrului, din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, aproximativ o treime sunt considerate a fi cu risc ridicat de nefinalizare.
Penalități potențiale de miliarde de euro
Analiza prezentată în Guvern arată că cel puțin 14 reforme majore înregistrează întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate,” a declarat ministrul Pîslaru.
Acesta a subliniat importanța mobilizării societății pentru a asigura îndeplinirea jaloanelor, menționând că evoluția implementării va fi monitorizată și prezentată publicului la intervale regulate de două săptămâni. Întârzierile afectează inclusiv proiecte de infrastructură cruciale, cum ar fi rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse.
Recuperarea fondurilor, incertă
Ministrul a precizat că șansele de a recupera integral fondurile suspendate pe cererea de plată 3 sunt reduse. „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă”, a afirmat Pîslaru. România ar putea primi o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4 până la finalul lunii aprilie, sumă totală fiind de aproximativ 3 miliarde de euro.
Câteva dintre cauzele întârzierilor includ jaloane critice legate de funcționarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și de numirile în consiliile de administrație ale companiilor din sectorul de transport și energie. Ministrul a recunoscut că unele componente nu mai pot fi remediate, ceea ce va afecta recuperarea fondurilor.
Potrivit oficialului, pentru cererea de plată 3, nu există încă o defalcare oficială din partea Comisiei Europene privind sumele suspendate pe fiecare jalon.
Ministrul a admis că există componente „care nu mai pot fi remediate”, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat – AMEPIP, jalon în valoare de 440 de milioane de euro.
Comisia Europeană nu a finalizat încă evaluarea, astfel că sumele exacte care vor fi pierdute nu sunt cunoscute.
În prezent, decizia privind cererile de plată 3 și 4 din PNRR se așteaptă să fie luată de Comisia Europeană până la finalul lunii aprilie, iar evaluarea continuă pentru a stabili cu exactitate sumele suspendate.
