Hong Kong va găzdui, în această toamnă, Adunarea Generală anuală a INTERPOL, eveniment la care vor participa polițiști și oficiali din 196 de state membre. La prima vedere, alegerea locației pare una obișnuită pentru o reuniune internațională de și despre legiferare și cooperare în lupta împotriva infracțiunilor. Însă, prezența în Hong Kong ridică semne de întrebare privind libertatea de exprimare, drepturile omului și influența Beijingului asupra organizației. Criticii avertizează asupra riscurilor de a organiza această întâlnire într-un oraș unde libertățile civice sunt deja sever restricționate, iar sistemul legal și de drept al presiunii politice se întăresc constant.
Controverse legate de locație și implicare politică
Organizația de poliție internațională a decis să organizeze cea de-a 94-a Adunare Generală în Hong Kong, în perioada 17-20 noiembrie. Nu este pentru prima dată când evenimentul se desfășoară în China, însă această a fost criticată pentru faptul că va avea loc în mediul în care sistemul legal și drepturile civile sunt sub presiune crescută în contextul legislativului de securitate introdus în 2019. Legislația, ce a dus la arestarea și condamnarea a mii de civili, inclusiv jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, a ridicat semne de întrebare privind libertatea de exprimare și participarea la evenimente internaționale.
Organizatorii susțin că evenimentul va fi un prilej de a demonstra angajamentul Hong Kong-ului în colaborarea internațională pentru combaterea criminalității. În același timp, activistii și avocații avertizează asupra riscului ca întâlnirea să fie folosită pentru întărirea controlului asupra libertăților locale și pentru influențarea deciziilor la nivel global în sensul consolidării puterii Beijingului.
Impactul asupra libertății jurnaliștilor și ONG-urilor
Prezența în Hong Kong a jurnaliștilor și reprezentanților ONG-urilor la Adunarea Generală INTERPOL ridică semne de întrebare privind siguranța și libertatea de exprimare. În ultimii ani, autoritățile hongkonge au condamnat mii de persoane, inclusiv jurnaliști, sub legea securității naționale adoptată după protestele din 2019. Jimmy Lai, publisherul cunoscut pentru poziția sa critică la adresa guvernului chinez, a fost condamnat recent la 20 de ani de închisoare pentru „colaborare cu forțe externe”.
Organizațiile internaționale și observatorii susțin că această legislație limitează libertatea presei și a activiștilor. În plus, o actualizare planificată a legii securității, care va forța persoanele să ofere parole și să decripteze comunicațiile către autorități, a generat un val de reacții negative și alerte de securitate din partea mai multor state, inclusiv a Statelor Unite.
De aceea, participarea la evenimentul din Hong Kong pentru reprezentanții media și ONG-uri pare greu de realizat fără riscuri semnificative, iar criticile privind libertatea de participare au fost formulate public. Organizațiile pentru drepturile omului consideră că prezența în Hong Kong a funcționarilor internaționali poate fi percepută drept o acceptare tacită a situației locale și o validare a restricțiilor impuse civililor.
Această decizie a INTERPOL-ului a generat controverse, mai ales din cauza faptului că legăturile organizației cu politica Beijingului sunt tot mai evidente. În 2018, fostul președinte al INTERPOL, Meng Hongwei, a dispărut și a fost ulterior condamnat în China pentru corupție, ridicând semne de întrebare privind influența politică asupra organizației.
Organizațiile internaționale și avocații specializați în drepturile omului urmăresc cu atenție evenimentul și modificările sistemului de alertare al INTERPOL, în contextul în care China este considerată unul dintre cei mai abuzivi utilizatori ai sistemului Red Notices, folosit de autorități pentru urmărirea politică a opozanților sau dissidenților. În ultimii ani, numărul de notificări false sau politice a crescut semnificativ, iar organizația a început să-și intensifice propriile controale pentru a evita abuzurile.
Pe data de 15 aprilie 2024, INTERPOL a emis peste 15.500 de Red Notices și difuzări, în creștere cu 27% față de anul anterior. În același timp, 2.462 de notificări au fost respinse, majoritatea din cauza încălcării drepturilor omului sau a lipsei unor acuzații serioase. China, însă, nu publică cifre exacte despre numărul solicitărilor, ceea ce complică orice analiză clară asupra implicării sale în sistem.
După dispariția lui Ming Hongwei, în 2018, și controversele legate de abuzurile sistemului de alertare, Bruxelles-ul și organismele internaționale au început să monitorizeze mai atent modul în care se utilizează sistemul Red Notices și difuzările, pentru a preveni folosirea politică sau abuzul.
Organizația de poliție internațională a afirmat recent că, anual, mii de criminali sunt arestați datorită sistemului său, iar activitățile sale contribuie la salvarea unor vieți și la combaterea terorismului, traficului de ființe și criminalității cibernetice. În același timp, tot mai multe voci din domeniu avertizează asupra riscurilor de abuz și folosire politicizată a sistemului, mai ales în cazul unor state cu regim autoritar precum China.
