Sănătatea creierului, strâns legată de microbiomul intestinal, oferă noi perspective asupra modului în care îngrijirea intestinului poate influența memoria și funcțiile cognitive, conform cercetărilor recente. Studiile arată că modificările bacteriilor din intestin pot avea un impact direct asupra modului în care creierul funcționează și asupra evoluției memoriei, inclusiv a ritmului declinului cognitiv. Această descoperire deschide drumul către noi abordări pentru protejarea memoriei, pornind de la diete personalizate și probiotice, până la terapii care stimulează nervul vag.
Intestinul, al doilea creier
Intestinul este din ce în ce mai recunoscut pentru rolul său crucial în sănătatea generală. Cercetările recente sugerează că acesta ar putea juca un rol direct în îmbătrânirea creierului. În centrul acestor descoperiri se află microbiomul, termenul pentru miliardele de microorganisme care trăiesc în intestinul uman.
Cercetătorii de la Stanford Medicine și Arc Institute din Palo Alto au investigat motivul pentru care unii oameni se confruntă cu declin cognitiv mai devreme decât alții. Ei au descoperit că ritmul declinului memoriei nu este predeterminat, ci este activ influențat în organism, iar tractul gastrointestinal este un regulator esențial al acestui proces.
Modificări ale microbiomului odată cu vârsta
Odată cu înaintarea în vârstă, microbiomul intestinal, adică populația de bacterii din intestin, suferă modificări. La șoarecii mai în vârstă, anumite grupe de bacterii devin mai frecvente. Aceste schimbări sunt detectate de celulele imunitare din intestin, care declanșează inflamații. Acest lucru perturbă comunicarea dintre intestin și creier, în special, îngreunând pentru nervul vag să transmită semnale către hipocamp, regiunea responsabilă de memorie.
Un experiment a arătat că stimularea nervului vag la șoarecii vârstnici a îmbunătățit semnificativ memoria acestora. Animalele au reușit să recunoască obiecte noi și să navigheze prin labirinturi la fel de bine ca șoarecii mai tineri. Această descoperire sugerează că putem îmbunătăți formarea memoriei și activitatea cerebrală prin modificarea compoziției tractului gastrointestinal.
Către identificarea unui intestin „sănătos”
Un studiu din 2026 coordonat de Universitatea Cambridge a identificat un grup nou de bacterii intestinale, denumit CAG-170. Aceste microorganisme sunt mai frecvente la persoanele sănătoase și mai rare la cei cu boli cronice.
Echipa de cercetare a analizat peste 11.000 de mostre de microbiom intestinal din 39 de țări și a constatat că multe bacterii intestinale rămân necultivate și insuficient studiate. Bacteriile CAG-170 sunt stabile în timp și par să susțină alte microorganisme din intestin, producând în același timp vitamina B12, sugerând un rol important într-un ecosistem intestinal echilibrat. Un alt studiu, realizat de Universitatea din Birmingham și University Hospitals Birmingham NHS Foundation Trust, a folosit inteligența artificială și învățarea automată pentru a identifica componente ale microbiomului care ar putea contribui la depistarea și tratarea bolilor gastrointestinale.
În concluzie, aceste cercetări subliniază importanța microbiomului ca un regulator central al sănătății, influențând diverse funcții ale organismului, de la digestie și riscul de boli, până la îmbătrânirea și funcționarea creierului.
