Ioan-Aurel Pop neagă acuzațiile de manevre pentru un nou mandat la Academia Română
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat joi că nu a recurs la „nicio mașinațiune” pentru a obține un nou mandat în fruntea acestei instituții. Reacția sa vine pe fondul controversei generate de modificarea Legii Academiei, o propunere care stârnește îngrijorări în rândul unor deputați. Pop susține că cei care se opun schimbărilor legislative au de fapt intenții de a „sabota unirea” Academiei Române cu Academia Republicii Moldova.
„Am introdus limită de vârstă de 75 de ani pentru cei care doresc să candideze. Nimeni nu poate candida mai mult de două ori. Vreau să afirm public că nu voi candida din nou. Mi-am îndeplinit cele două mandate, iar experienta a fost suficientă pentru mine”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.
Controversa legii de organizare
Propunerea legislativă, inițiată de un grup de 14 senatori și deputați din diverse partide politice, inclusiv PSD, PNL și AUR, a stârnit reacții vehemente. Senatorul USR, Ștefan Pălărie, a criticat legea, afirmând că graba cu care se dorește adoptarea acesteia aduce aminte de Ordonanța 13, ce a provocat ample proteste. Pălărie susține că adoptarea acestei legi ar putea avea consecințe juridice grave pentru cei implicați în fapte penale.
„Dacă această lege trece, faptele cu iz penal ar putea fi șterse prin aplicarea unei legislații mai favorabile. Discutăm despre un aspect deosebit de grav”, a afirmat senatorul.
Argumentele inițiatorilor
În apărarea modificărilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a argumentat că reforma este necesară pentru o mai bună gestionare a patrimoniului Academiei Române. „Patrimoniul Academiei este privat. Trebuie un cadru legal care să permită academiei să-și îndeplinească menirea”, a explicat Cazanciuc. El a subliniat că nu este vorba despre menținerea unui președinte pe termen nelimitat, ci despre oferirea posibilității de a implementa proiecte pe termen lung, în funcție de votul membrilor.
Cazanciuc a repetat ideea că responsabilitatea individuală este importantă și că nu ar trebui confundate modificările legislative cu eventualele abuzuri personale din trecut.
Uniunea Academiilor: un ideal comun
Această dispută sursă de tensiune în cadrul Academiei Române este contextualizată de abilitățile celor două academii de a colabora pentru unitatea națională. Pe 30 decembrie 2025, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au semnat o declarație comună, reafirmând importanța instituțiilor academice în consolidarea identității naționale. Această unire este considerată formidabilă de ambele părți.
„Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au optat pentru o strategie de apropiere durabilă, bazată pe cooperare instituțională. Scopul este nu doar de a reafirma identitatea culturală comună, ci și de a construi o unitate spirituală și științifică”, se arată în declarația semnată de Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu.
Într-o lume în care geopolitica joacă un rol crucial, consolidarea legăturilor între cele două academii este văzută ca o cale de evoluție spre o unitate mai profundă. Severitatea acestui context politic și social aduce o realitate complexă, care trebuie să fie gestionată cu precauție.
Tensiunile interne din cadrul Academiei Române, amplificate de propunerile legislative controversate, subliniază importanța discuțiilor de fond și colaborărilor constructive, având în vedere viitorul unei comunități academice unite.
