Guvernul continuă lupta cu deficitul bugetar, avertisment direct de la guvernatorul BNR
Autoritățile române trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea deficitului bugetar, întrucât menținerea currentului nivel ar putea avea consecințe grave pentru economia țării. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a avertizat joi că, dacă deficitul nu este corectat, România riscă să piardă credibilitatea pe piețele internaționale, accesul facilibil la capitaluri străine și rating-ul de țară, elemente esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Apel la responsabilitate: ‘’Pierdem tot dacă nu corectăm deficitul’’
Guvernatorul BNR a subliniat că, în ultimele luni, autoritățile s-au angajat într-un efort de reducere a deficitului bugetar, dar munca trebuie să continue cu o determinare sporită. „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate de pe piețele externe, rating de țară, și așa mai departe”, a declarat Isărescu, într-un discurs de politică monetară.
Isărescu și-a amintit de începuturile activității sale ca guvernator, înainte de anii 1990, rememorând perioada în care România trebuia să refacă relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Atunci, eforturile au fost grele, iar relațiile cu FMI au fost reluate după un deceniu de izolări și probleme economice generate de politicile regimului comunist.
Provocările și pașii necesari pentru atingerea obiectivelor
Pentru finalul anului 2025, România s-a angajat să aducă deficitul bugetar sub control, dar situația rămâne delicată. Conform estimărilor, România a încheiat anul cu un deficit de 7,7%, o scădere de aproximativ 1,5% din PIB față de începutul anului, o reducere considerabilă în doar câteva luni. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, explică că acest echilibru temporar nu vine fără costuri.
„Un program care să vizeze reducerea deficitului bugetar atrage inevitabil o temperare a creșterii economice”, afirmă Rădulescu într-o opinie publicată pe Contributors. Acest proces, însă, nu ar trebui să fie privit ca o problemă permanentă. El poate chiar conduce la o creștere economică mai sănătoasă, dacă este gestionat corect.
Impactul asupra economiei și măsurile de compensare
De altfel, decizia de a controla deficitul presupune, de regulă, o reducere a cheltuielilor și o anumită limitare a consumului, ceea ce poate duce temporar la încetinirea creșterii economice. Cu toate acestea, Rădulescu consideră că aceste măsuri pot avea efecte pozitive pe termen lung, dacă sunt acompaniate de investiții în sectoare strategice.
„Dacă scăderea consumului este compensată prin creșterea unor investiții, oricum foarte necesare, există premise bune pentru o creștere economică mult mai sănătoasă”, afirmă oficialul BNR. În acest mod, România poate evita o recesiune prelungită și poate pune bazele unei creșteri solide, fundamentată pe investiții și echilibru fiscal.
Reacția piețelor și anticipate politice
Piața financiară pare să fi reacționat pozitiv la angajamentele guvernului și ale BNR privind disciplina fiscală. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor putea menține ritmul de reducere a deficitului fără a compromite creșterea economică sau stabilitatea socială.
În discursurile recente, guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția asupra importanței unei politici fiscale responsabile, nu doar pentru stabilitatea economică, ci și pentru credibilitatea internațională a României. Într-un context în care criza economică globală poate oricând să impacteze bula de optimism, menținerea unui echilibru devine prioritatea numărul unu pentru administrație și instituții.
Tensiunea rămâne însă, iar scepticii se întreabă dacă administrația va putea menține cursul, în condițiile în care presiunile sociale și politice pot deveni obstacole în procesul de ajustare fiscală. Pentru moment, semnalele oficiale indică un angajament ferm, dar rezultatele finale vor fi observate mai ales în următoarele luni.
Sursa: HotNews
