Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în dosarul fraudei bancare, reproșându-și întârzierea demisiei
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că singurul lucru pe care și-l reproșează în legătură cu dosarul fraudei bancare este că nu și-a dat demisia la timp. Afirmația a fost făcută în cadrul primei ședințe de judecată din acest an, unde a fost audiat în calitate de martor al apărării în procesul lui Vladimir Plahotniuc, fost lider democrat. În timpul audierii, Leancă a subliniat importanța de a nu fi uitate realizările sale ca ministru și premier, punând accent pe gestionarea crizei financiare.
Perspective asupra fraudei bancare
Leancă a lămurit că discuțiile privind garanțiile de stat pentru bănci au început în iunie 2014, și că natura drastică a intervenției statului nu era o opțiune inițială. „Până atunci nu se punea problema că statul ar trebui să intervină într-o manieră atât de drastică”, a precizat acesta. De asemenea, fostul premier a sugerat că atacurile raider ar fi început mai devreme decât se anticipase, fără a oferi detalii specifice. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte”, a declarat Leancă, lăsând să se înțeleagă că implicarea altor actori, atât locali cât și internaționali, a fost deosebit de semnificativă.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a subliniat că Leancă nu a primit niciodată indicații de la clientul său, susținând totodată că responsabilitatea sistemului financiar din acea perioadă revenea în principal Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). „Dumnealui a venit să confirme că nu a primit careva indicații de la Vladimir Plahotniuc”, a afirmat Rogac.
Reacții din partea procurorilor
Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a considerat declarațiile lui Leancă ca fiind irelevante în contextul dosarului. „A vorbit doar despre dumnealui, despre acțiunile post-factum. A zis că nu-și aduce aminte sau au fost evenimente foarte demult”, a subliniat procurorul, denunțând astfel lipsa de lămuriri în legătură cu rolul lui Plahotniuc în fraudă.
Acesta nu este pentru prima dată când martorii aduc acuzații la adresa PLDM. Fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, și fostul președinte al CNPF, Artur Gherman, au confirmat anterior că nu au primit ordine din partea lui Plahotniuc, în schimb, au direcționat în mod constant subiectul către responsabilitatea PLDM.
Evoluția investigației privind frauda bancară
Investigația „Cutia Neagră PLUS” a scos la iveală presiuni politice asupra Guvernului, în perioada 2014, pentru a se accepta garanțiile de stat. Potrivit discuțiilor dintre Veaceslav Platon și Ilan Șor, aspecte cruciale legate de acordarea de fonduri au fost discutate cu mai mulți actori politici, printre care și Vlad Plahotniuc. La scurt timp după aceste dezvăluiri, Guvernul Leancă a emis garanții de urgență, sumă care a totalizat 9,5 miliarde de lei, ajungând ulterior la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Leancă a subliniat, însă, că nu a avut intenția de a elibera aceste garanții fără o consultare amănunțită a tuturor ramurilor puterii. „Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord”, a opinat fostul premier, acuzând totodată un climat de manipulare politică.
În prezent, Iurie Leancă rămâne implicat și în alte scandaluri, fiind învinuit în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, un proces care a generat controverse și pierderi financiare semnificative pentru stat.
Timpul va arăta cum se va desfășura procesul și dacă responsabilitatea va fi împărțită între actori politici implicați, o situație ce rămâne sub atentă observație în societatea moldovenească.
