Conform Mediafax: Agențiile spațiale din cinci țări au lansat o misiune comună de cinci ani, ambițioasă, ce are ca scop aterizarea unui prospector robotic și a unui rover pe Phobos, cel mai mare dintre cei doi sateliți ai lui Marte. Această inițiativă, condusă de Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), vizează prelevarea de mostre de pe suprafața satelitului marțian, o premieră absolută în explorarea spațială.
Nava spațială a fost lansată înainte de răsăritul soarelui de la principalul port spațial al Japoniei, situat pe insula Tanegashima. Deși NASA a reușit să trimită nouă nave pe Marte în ultimele cinci decenii, iar China a bifat o aterizare cu succes în 2021, niciun stat nu a încercat până acum să ajungă pe Phobos sau pe Deimos. De asemenea, nicio misiune nu a reușit să adune mostre de pe Marte, cu atât mai puțin de pe sateliții săi. Dacă misiunea va fi încununată de succes, fragmente de praf, sol și roci de pe Phobos ar putea ajunge pe Pământ în anul 2031.
„Există multă adrenalină, multă emoție și multă uimire”, a declarat astrofizicianul NASA Tom Statler, implicat în proiect. Japonia beneficiază de un avantaj semnificativ, având deja experiență în recuperarea mostrelor de asteroizi din centura cosmică.
O misiune complexă spre Phobos
Phobos este descris ca o rocă neregulată, în formă de cartof, cu un diametru de doar 22 de kilometri. Studiul fragmentelor de pe suprafața sa ar putea oferi indicii valoroase despre originea sateliților lui Marte, și, prin extensie, despre formarea sateliților în alte sisteme planetare. Misiunea MMX (Explorarea Lunilor Marțiene), cu un buget de 578 de milioane de dolari, implică o navă spațială masivă de 5 tone.
Aceasta din urmă ar trebui să ajungă pe Marte până la sfârșitul verii anului viitor. Ulterior, va intra pe o orbită strânsă în jurul lui Phobos, de unde va lansa roverul franco-german denumit Idefix, inspirat de personajul de benzi desenate. Roverul, echipat cu patru roți, este proiectat să se redreseze singur chiar dacă aterizează pe o parte. Cu toate acestea, succesul său depinde de evitarea solului moale sau a blocării între pietre, a avertizat Julien Baroukh de la Agenția Spațială Franceză. Odată ce panourile solare sunt desfășurate, vehiculul nu se mai poate reorienta, motiv pentru care se va deplasa cu o viteză extrem de redusă, de 1 milimetru pe secundă.
Rolul roverului și pașii următori ai misiunii
Idefix va acționa ca un „cercetaș pentru siguranță”, conform lui Baroukh, survola Phobos timp de 100 de zile. Controlorii de zbor japonezi vor folosi datele furnizate de rover pentru a identifica un loc optim pentru aselenizarea navei-mamă. Nava-mamă, un modul staționar cu patru picioare, va încerca să colecteze mostre de la suprafață la sfârșitul anului 2028 sau în 2029, evitând zonele cu sol pulverulent sau cu teren accidentat.
Această misiune reprezintă un salt tehnologic și științific major, deschizând noi perspective în înțelegerea planetei Marte și a sistemului său.
Sursa: Mediafax



