Curtea Constituțională în criză: Deciziile politice afectează justiția românească
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au ieșit duminică din sala de judecată, provocând un impas în deliberările asupra legalității legii pensiilor magistratilor. Timpul de așteptare se prelungește, iar îngrijorarea față de integritatea și rolul instituțional al CCR crește. Miza nu este doar legalitatea acestei legi, ci și credibilitatea unei Curți care ar trebui să fie „garantul suveranității Constituției”, conform textului fundamental.
Strategii și presiuni interne
Decizia judecătorilor de a părăsi sala subliniază o strategie adoptată frecvent în politica românească: obstrucționarea punctului de vedere opus prin subminarea cvorumului necesar. Aceasta ridică semne de întrebare privind rolul real al CCR – este o instanță care ar trebui să medieze interesele diverse ale societății sau a devenit o extensie a jocurilor politice?
Observatorii din domeniul juridic subliniază că judecătorii nu ar trebui să se folosească de tacticile politice. Un expert, care a dorit să rămână anonim, a declarat: „CCCR ar trebui să fie un loc de dezbatere constructivă, nu un ring unde se susțin interesele de partid”. Aceasta aduce în prim-plan o dilemă majoră: cum poate o instituție apolitică să rămână neutră și să îndeplinească un rol de conciliere când judecătorii intervin în dispute politice?
Efectele asupra încrederii publice
Încrederea cetățenilor în CCR este acum pusă la încercare. Într-o societate care a simțit pe pielea ei deziluzia sistemului judiciar, ieșirea judecătorilor din sală a alimentat tensiunile și a amplificat neîncrederea. „Dacă judecătorii nu își respectă atribuțiile, cum putem noi, cetățenii, să avem încredere în deciziile lor?”, se întreabă un tânăr avocat.
Însă, trecutul recent al Curții nu este lipsit de controverse. De multe ori, judecătorii au fost acuzați de partizanat, mai ales în privința deciziilor controversate, cum ar fi cele referitoare la legislația penală sau la legile care privesc justiția. Această situație creează un climat de suspiciune și într-o societate care a considerat dintotdeauna justiția ca pe un bastion al democrației.
Un exemplu de consens: Învățăturile lui Ruth Bader Ginsburg
Referitor la importanța consensului, judecătoarea americană Ruth Bader Ginsburg a spus în fata studenților la Drept că „nu e, neapărat, o renunțare. Important e să creezi consens împreună cu punctele de vedere diferite”. Comentariile ei ar putea servi ca un ghid pentru judecătorii români, care par adesea să se lase prada ego-ului și ambițiilor politice.
Răspunzând la întrebarea unei studente despre momentele în care a cedat punctul de vedere, Ginsburg a subliniat importanța de a colabora cu opinii diferite. Această lecție ar putea fi esențială pentru judecătorii CCR, care, în loc să se izoleze, ar trebui să se orienteze către construirea unui consens în jurul valorilor fundamentale ale Constituției.
Curtea Constituțională a României se află într-un moment decisiv. Întrebările despre integritatea sa nu pot fi ignorate pe termen lung, iar decizia de a acționa în interesul justiției și al societății ar putea deveni un test de responsabilitate și de gândire independentă. Se va împlini CCR esperanțelor cetățenilor sau se va lăsa prinsă în vârtejul politicii? Numai timpul va arăta direcția în care se va îndrepta această instituție crucială pentru democrația română.
