Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității: între fonduri europene și provocările sectorului ecologic românesc
Parlamentul a adoptat definitiv, în ședința extraordinară din 6 august 2026, Legea privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Actul normativ reprezintă un moment cheie pentru agricultura din România, deblocând o tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) estimată la circa 972 de milioane de euro. Totuși, deși recunoaște agricultura ecologică drept soluție pentru protejarea biodiversității, ambițiile naționale par modeste în comparație cu țintele europene.
Compromisul pesticidelor în Parlament
Traseul legislativ al strategiei a fost unul sinuos, documentul fiind inițial adoptat de Guvern pe 23 iulie 2026, dar retras ulterior pentru a fi transpus printr-un act cu putere de lege. Pe parcursul dezbaterilor parlamentare, textul a suferit modificări semnificative sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale. Forma inițială, aliniată la strategia europeană „Farm to Fork”, prevedea o reducere de 50% a cantităților de pesticide și fertilizanți sintetici. Noua formă aprobată a transformat această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
Asociația INTER-BIO consideră că acest compromis semantic poate crea dificultăți în raportarea către Comisia Europeană, ridicând semne de întrebare cu privire la modul de măsurare a „riscului” fără o reducere fizică a substanțelor utilizate. INTER-BIO subliniază că cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic este extinderea suprafețelor ecologice certificate, acolo unde utilizarea acestor inputuri este complet interzisă. Normele de aplicare ale legii nu recunosc suficient meritele agriculturii ecologice ca pilon central pentru restaurarea naturii, avertizând că diluarea ambițiilor de mediu sub presiunea practicilor convenționale ar putea transforma această reformă într-o oportunitate ratată.
Radiografia cifrelor: ținte modeste pentru agricultura ecologică
În timp ce strategia europeană vizează atingerea a 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se află în continuare pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Conform raportului FIBL 2026, doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată este certificată ecologic. Planul Strategic Național și-a asumat o țintă modestă, sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, inclusiv din fondurile de biodiversitate, România riscă să rămână un simplu exportator de materie primă brută, ratând tranziția verde.
„România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie”, a declarat Costin Lianu, președintele INTER-BIO. El a subliniat că protejarea biodiversității necesită sprijinirea activă a fermierilor ecologici, nu lăsarea pământului în paragină. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030, este dificil de sperat la refacerea ecosistemelor degradate prin aceleași practici intensive. Banii din PNRR ar trebui să ajungă direct la fermierii care practică agroecologia.
Planul Național de Acțiune identifică o problemă majoră în sectorul agricol românesc: peste 80% din producția ecologică internă este comercializată ca materie primă brută către piețele din vestul Europei. Sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum legumele, fructele, lactatele și alimentele procesate bio, sunt aproape inexistente în rețelele comerciale autohtone. Pentru ca noua Lege a Biodiversității să devină o oportunitate economică, INTER-BIO propune măsuri concrete, precum investiții în infrastructura logistică pentru sectorul bio, introducerea cotelor obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice verzi și publicarea unor date statistice transparente care să diferențieze suprafețele bio productive de cele utilizate doar pentru subvenții. INTER-BIO susține că singura cale sustenabilă este recunoașterea fermierului ecologic ca partener principal, oferindu-i sprijin financiar și logistic.
INTER-BIO propune finanțarea prioritară pentru fermierii bio prin direcționarea fondurilor de restaurare ecologică către plăți compensatorii substanțiale, subvenționarea directă a conversiei către tehnologii bio, nu doar prin modificări de vocabular în lege, și finanțarea din bugetul de mediu a băncilor de gene, alături de sprijinirea utilizării de semințe tradiționale.
Studiile IFOAM EU arată că suprafețele cultivate ecologic găzduiesc cu 30% mai multe specii. INTER-BIO solicită ca fermele certificate ecologic sau în conversie, localizate în arii degradate, să primească punctaj maxim la eligibilitatea pentru fondurile de restaurare ecologică. De asemenea, se cere revizuirea țintei modeste de 5,5% din Planul Strategic Național și alocarea de fonduri pentru scheme de sprijin la instalarea tinerilor fermieri ecologici, pentru atingerea unui prag de minimum 10% până în 2030. Conservarea biodiversității implică și protejarea patrimoniului genetic vegetal național, prin crearea de bănci regionale de semințe tradiționale și subvenționarea achiziției de material ecologic autohton.
Sursa: Economistul.ro
