Decizia Curții Constituționale: Legea pensiilor magistraților este constituțională
Judecătorii Curții Constituționale a României au decis, miercuri, printr-un vot de 6 la 3, că legea care modifică regimul pensiilor magistraților este constituțională. Această hotărâre urmează unei lungi așteptări, fiind precedată de cinci amânări, și va permite propunerii Guvernului Bolojan să fie trimisă președintelui României pentru promulgare.
Legea în discuție prevede majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor, precum și reducerea procentului pensiei de serviciu de la 80% la 70% din ultimul salariu net. Aceasta a generat controverse și a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a solicitat Curții Constituționale să supună cazurile la controlul Uniunii Europene.
Reacții din sistemul judiciar
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a ținut să sublinieze importanța unei decizii clare: „Românii așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului o asumare responsabilă a deciziilor.” Acesta a exprimat speranța că votul de miercuri va aduce stabilitate în sistemul judiciar.
Pe de altă parte, votul împotriva constituționalității legii a fost susținut de judecătorii Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Aceștia au ridicat semne de întrebare cu privire la impactul negativ pe care noua lege îl poate avea asupra independenței magistraților. „Legea modifică semnificativ statutul magistraților, încalcă standardele internaționale și creează discriminări între categorii de pensii de serviciu”, a declarat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar.
Implicațiile legii asupra magistraților
Conform noilor reglementări, vârsta de pensionare va crește gradual, atingând 65 de ani în anul 2042. Această modificare provoacă îngrijorare în rândul magistraților, care tem că siguranța financiară a carierei lor va fi afectată în perioada de tranziție. „O decizie pronunțată rapid, dar în absența unei clarificări esențiale, poate genera consecințe mult mai grave pe termen lung”, a declarat Lia Savonea, președinta ÎCCJ.
Legea are ca scop alinierea sistemului românesc la standardele internaționale și degrevarea bugetului de stat. Totuși, criticii susțin că modificările aduse nu sunt însoțite de o fundamentare clară și transparentă, ceea ce ar putea duce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de pensionari.
Viitorul legii în sistemul judiciar
Prin adoptarea acestei legi, România își asumă o responsabilitate importantă în ceea ce privește reforma sistemului juridic, crucială pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR. Implementarea acestor modificări ar putea avea un impact semnificativ asupra bunăstării economice a magistraților și, implicit, asupra stabilității sistemului judiciar din țară.
Trecerea acestei reforme este, de asemenea, privită ca un pas necesar pentru consolidarea independenței justiției în România. Deși legea a fost adoptată cu sprijinul unei majorități, rămâne de văzut cum vor reacționa magistrații și instituțiile europene la aceste schimbări, având în vedere apelurile către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru un punct de vedere privind compatibilitatea legii cu dreptul european.
Faza următoare va aduce în atenție urmările acestei decizii, iar reacțiile din partea comunității judiciare vor contura viitorul penru pensiile magistraților şi pentru întregul sistem judiciar românesc.
