Grupul Grampet, unul dintre cei mai dinamici și cu ambiții deexpansiune din sectorul feroviar românesc, își face intrarea oficială pe piață cu o nouă companie înființată recent, cu sediul în Sectorul 1 al Capitalei. Conform datelor publicate în Monitorul Oficial, noua firmă îl are în funcția de administrator pe Marius Mihai, indicând astfel un pas concret în strategia de extindere și modernizare a grupului, care are ca scop atât revitalizarea infrastructurii feroviare, cât și introducerea de trenuri moderne și eficiente în circulație.
Așteptarea este acum ca această companie să înceapă să transporte pasageri, însă exact când va putea opera rute comerciale și ce tipuri de trenuri va folosi rămâne încă un mister. În contextul în care Grupul Grampet este deținut de Gruia Stoica, un nume cunoscut în domeniu, interesul publicului și al industriei de transport feroviar este acut. Majoritatea așteptărilor sunt în direcția unei reîmprospătări a flotei de trenuri și a unor servicii de calitate superioară, adaptate noilor cerințe ale pasagerilor.
„Leon”, trenul diesel cu fabricarea reînviată după 80 de ani.
În ultimele luni, Grupul Grampet a făcut valuri în sectorul feroviar românesc prin anunțul fabricării celui de-al doilea tren diesel din țară după o pauză de aproape opt decenii. Numele lui este „Leon” și este considerat o importantă realizare tehnologică pentru România, fiind primul tren diesel proiectat și construit în țară de la sfârșitul perioadei interbelice.
Acest tren inovator a fost prezentat pentru prima dată în vara anului trecut, când a efectuat călătoria inaugurală pe ruta București Nord – București Băneasa, demonstrând potențialul pentru o posibilă relansare a traficului pe rutele non-electrificate ale rețelei naționale. „Leon” este destinat transportului de pasageri pe distanțe medii, având ca obiectiv revitalizarea exploatării și modernizarea serviciilor feroviare, într-un moment în care în România frecvent se simte nevoie de alternative mai eficiente și mai ecologice de transport.
În trecut, România a fost renumită pentru trenurile sale diesel Malaxa, însă acestea au fost produse înainte de 1942 și, de atunci, nu a mai fost realizată o astfel de abordare locală. Chiar și astăzi, aceste locomotive vechi încă circulă pe anumite secțiuni ale rețelei, în condițiile în care o mare parte a infrastructurii naționale rămâne încă neelectrificată, ceea ce face ca trenurile diesel să fie o soluție viabilă pentru multe rute.
Trenuri din Danemarca, o „a doua viață” pentru flota feroviară românească.
Pe lângă trenurile fabricate local, Grupul Grampet a adus în România o serie de trenuri diesel din Danemarca pentru a le reinventa și adapta infrastructurii naționale. În toamna anului trecut, pasionații de trenuri au surprins imagini cu rame de tren IC4, transportate din Danemarca, care aveau să devină parte din strategia grupului pentru a moderniza și diversifica oferta de transport feroviar.
Trenurile din Danemarca, produse între 2005 și 2013 de compania italiană AnsaldoBreda, au o capacitate de aproximativ 200 de locuri pe scaune, fiind considerate un plus pentru realizarea unor servicii eficiente pe rutele de medie distanță. Achiziția acestor unități a fost facilitată și prin colaborarea cu Electroputere VFU Pașcani, care se va ocupa de aplicarea procedurilor tehnice necesare pentru omologare și mentenanță, asigurând astfel o funcționare sigură și fiabilă în condițiile specifice ale infrastructurii românești.
Inovația introdusă de Grupul Grampet pare a fi doar începutul unui proces de reînnoire a parcului feroviar, menită să răspundă cerințelor actuale și viitoare ale pasagerilor, precum și provocărilor legate de sustenabilitate și digitaleizare. Cu investiții în tehnologii mai moderne, partea de infrastructură și servicii adaptate, compania pare să își pună în plan să redefinească transportul feroviar din România, punând bazele unei rețele mai eficiente, mai ecologice și mai competitive în regiune. În viitorul apropiat, așteptările sunt ca aceste inițiative să devină reale și să înceapă să aducă beneficii concrete atât pentru utilizatori, cât și pentru economia națională.
Sursa: Economica
