Înalta Curte de Casație și Justiție solicită CCR să verifice legalitatea modificărilor la pensiile magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), sub conducerea președintei Lia Savonea, a solicitat recent Curții Constituționale a României (CCR) să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la modificările propuse de Guvernul Bolojan în sistemul de pensii pentru judecători și procurori. Demersul vine în pragul unei noi ședințe a CCR, care abordează din nou subiectul pensiilor magistraților, aspect ce a generat multă controverse în ultima perioadă.
Prin acest demers, ICCJ își exprimă îngrijorarea că noile reglementări ar putea să încalce principiile fundamentale ale dreptului Uniunii Europene. Comunicatul oficial al instanței subliniază că propunerile de modificare a sistemului de pensii ridică probleme esențiale privind proporționalitatea, egalitatea și protecția încrederii legitime a magistraților.
Obiecțiile ICCJ: posibile încălcări ale dreptului comunitar
Conform ICCJ, cele cinci obiecții aduse de instanța supremă sugerează că modificările legislative ar putea genera un tratament discriminatoriu față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. De asemenea, se menționează absența unei fundamentări riguroase care să permită evaluarea proporționalității acestor schimbări.
„Dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității unei reforme care afectează garanțiile de independență ale magistraților,” potrivit comunicatului ICCJ. Instanța semnalează, de asemenea, că noile reglementări ar putea afecta siguranța financiară a judecătorilor și ar putea perpetua o stare de instabilitate legislativă, ceea ce contravine normelor Uniunii.
Perspectiva Guvernului și reacțiile politice
Proiectul de modificare a pensiilor magistraților, pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, prevede o tranziție extinsă, de 15 ani, pentru atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani. Această măsură, împreună cu plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultima indemnizație netă, a suscitat un val de critici din partea reprezentanților ICCJ și a altor organizații din domeniul justiției.
Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Lideri ai opoziției au acuzat Guvernul de demersuri care subminează independența justiției. De exemplu, Lia Savonea a contestat public intențiile Guvernului, subliniind că „într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii”.
Un pas înainte pentru independența justiției?
Demersul ICCJ de a solicita implicarea CJUE reprezintă o măsură importantă menită să protejeze independența și integritatea sistemului judiciar românesc. Aceasta ar putea contribui la clarificarea unor norme europene aplicabile, astfel încât magistrații să beneficieze de condiții corecte și echitabile.
Surse din cadrul CCR sugerează că decizia cu privire la modificările legislative va fi amânată, având în vedere absența unui judecător din cauza concediului paternal. De asemenea, se așteaptă ca acest subiect să rămână în centrul atenției și în perioada următoare, generând dezbateri intense atât în rândul autorităților, cât și al opiniei publice.
În timp ce justiția română se află într-un moment de răscruce, clarificarea statutului pensiilor magistratilor devine crucială pentru întărirea statului de drept și a încrederii societății în sistemul judiciar.
