Liderii coaliției de guvernare au convenit luni, după trei săptămâni de pauză, să excludă salariile din sistemele medical, educațional și cele de siguranță publică de la reducerile de 10% prevăzute în reforma administrației. Această decizie a fost adoptată după discutarea intenției miniștrilor social-democrați de a nu semna avizele necesare pentru implementarea reformei.
După o reuniune de peste trei ore, reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR au stabilit că, deși cheltuielile de personal din administrația publică centrală vor fi reduse, instituțiile menționate anterior vor putea realiza economii prin alte modalități decât tăierea salariilor. “Reforma administrației centrale și locale, împreună cu pachetul de relansare economică, va fi adoptată prin ordonanță de urgență, imediat ce se finalizează avizările”, a anunțat Guvernul.
În cadrul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan a subliniat faptul că fiecare minister va trebui să îndeplinească cerințele de reducere a cheltuielilor, cu excepția celor care au fost deja reorganizate, cum ar fi Ministerele Agriculturii și Culturii. Aceasta înseamnă că alte ministere vor avea termen limită pentru a-și ajusta bugetul până în anul 2025, iar reformele se vor aplica gradual.
Puncte de dispută dintre partidele din coaliție au fost legate de modificările cerute de PSD, care s-a opus tăierilor salariale în educație și sănătate. “Reducerea salariilor nu reprezintă o reformă, ci mai degrabă o măsură care poate provoca blocaje în sectoare esențiale”, a declarat Sorin Grindeanu, liderul PSD.
Tensiunile s-au acutizat înainte de întâlnirea de săptămâna trecută, când senatorul USR Ștefan Pălărie a acuzat PSD de tergiversări. “Strategia celor de la PSD ne îndeamnă spre instabilitate, iar această situație e inacceptabilă”, a afirmat el, adăugând că refuzul miniștrilor PSD de a semna avizele de reformă reflectă o poziție de susținere a status-quo-ului.
Un alt aspect important discutat în ședință a fost legat de impozitele locale. Guvernul intenționează să propună modificări pentru a aborda problemele create de cotelor de supraimpozitare existente, în special prin efectele lor asupra clădirilor mai vechi de 50 de ani și a persoanelor cu dizabilități.
Un alt punct sensibil este data limită pentru adoptarea reformei, stabilită pentru sfârșitul acestei săptămâni. Ministerele vor trebui să ajungă la un consens privind avizul de reformă, așa cum au convenit liderii partidelor. De asemenea, miniștrii au discutat despre propuneri alternative menite să reducă riscurile generate de tăieri, inclusiv reorganizări ale structurilor existente.
Marcel Ciolacu a subliniat că nu exclude ruperea coaliției în cazul în care negocierile vor eșua. “Situația actuală este tensionată și orice decizie trebuie să fie bine fundamentată pentru a preveni o criză politică în România”, a afirmat el. Această declarație sugerează că viitorul colaborării între partidele din coaliție este incert, iar structurile politice ar putea suferi schimbări semnificative în perioada următoare.
Declarațiile venite din partea celor doi miniștri ai Sănătății și Educației, care s-au opus ferm tăierilor propuse, conturează o imagine de instabilitate în rândul coaliției. “Pentru noi, sănătatea nu este o simplă cheltuială contabilă”, a spus Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. Tensiunile dintre partide și pozițiile divergente par să reflecte o criză de încredere în rândul liderilor politici, iar ce se va întâmpla în perioada următoare va fi cu siguranță urmărit cu mare interes de public și analiștii politici.
