Liderii financiari globali, reuniți recent la Washington, au tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea limitată a instituțiilor financiare internaționale de a contracara impactul economic al conflictelor geopolitice. Aceștia au remarcat, totodată, diminuarea rolului Statelor Unite în gestionarea crizelor, punând sub semnul întrebării stabilitatea economiei mondiale. Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale au scos la iveală îngrijorări profunde cu privire la viitorul economic global.
Optimismul fragil și amenințarea strâmtorii ormuz
Participanții la întâlnirile de la Washington au trecut de la pesimism la optimism, odată cu speranța deschiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran. Totuși, acest optimism s-a evaporat rapid din cauza noilor atacuri asupra navelor comerciale și a reluării blocării traficului prin strâmtoare. Aceasta este o rută critică pentru transportul de petrol, gaze și alte materii prime la nivel mondial. FMI și Banca Mondială au promis pănă la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare afectate de criza energetică globală, dar au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile pentru combustibili.
Situația a evidențiat dependența economiei mondiale de evenimentele geopolitice. ”Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite și Iran”, a declarat Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council. Mohammed Al-Jadaan, ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, a subliniat că îmbunătățirea perspectivelor economice este dependentă de libera circulație a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri de asigurare rezonabile.
Recesiune globală, un pericol real
FMI a redus ușor prognoza de creștere economică globală pentru 2026 la 3,1% în scenariul optimist, avertizând, totodată, asupra riscului unei creșteri de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, instituția nu exclude intrarea economiei globale în recesiune. Economia mondială, care abia își revenea după șocul tarifelor comerciale impuse de administrația Donald Trump, se confruntă acum cu o nouă criză energetică, declanșată de conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au subliniat că o serie de șocuri globale, inclusiv pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina, au redus rolul Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale. Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, ministrul Finanțelor din Lesotho, a declarat că succesiunea rapidă de șocuri economice face aproape imposibilă planificarea pentru economiile mici și vulnerabile.
Provocări și soluții în contextul actual
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă prin care țările G20, FMI și Banca Mondială să coordoneze acțiuni pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte. Kevin Chika Urama, economist-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, a menționat că ”Tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”. Oficiali europeni au subliniat importanța deblocării Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea economiei globale.
FMI a avertizat că evenimentele geopolitice din prezent determină principalele evoluții economice globale.
Sursa: News.ro
