duminică, 22 noiembrie 2026
ReactiveNews Jurnalism independent
Acasă › Societate › Liderii lumii în Turcia: oprirea combustibililor fosili, prioritatea liderilor
Societate

Liderii lumii în Turcia: oprirea combustibililor fosili, prioritatea liderilor

Conform Mediafax: Antalya, Turcia – A 31-a ediție a Conferinței ONU privind schimbările climatice, desfășurată la Antalya, aduce în prim-plan necesitatea stringentă de a trece de la negocieri la acțiuni concrete în lupta împotriva încălzirii globale. Reuniunea, care se încheie pe 20 noiembrie, pune accentul pe implementarea obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris din 2015, ce vizează limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.

De la vorbe la fapte: Apel la acțiune

Andre Correa do Lago, președintele conferinței din 2025 (COP30), a subliniat importanța tranziției către măsuri aplicabile. „Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”, a declarat acesta pentru Reuters, evidențiind că problema climatică necesită implicarea tuturor ministerelor, nu doar a celor de mediu. Planificarea investițiilor în infrastructură și transport, alături de reformarea politicilor climatice guvernamentale, sunt considerate esențiale. Reducerea progresivă a dependenței de combustibilii fosili și stoparea defrișărilor completează tabloul soluțiilor prezentate.

Opinia publică și provocările financiare

Un raport recent al organizației germane Climate Analytics sugerează că reducerea emisiilor de metan și a altor poluanți ar putea încetini încălzirea globală cu aproximativ 12% până în 2035. Combinată cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili, această strategie ar putea înjumătăți ritmul încălzirii în anii 2030 și limita creșterea temperaturii la 1,7 grade Celsius la jumătatea secolului. În sprijinul acestor măsuri, un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții pe 23.000 de cetățeni din UE indică faptul că trei sferturi dintre europeni susțin o reducere accelerată a utilizării combustibililor fosili și consideră că politicienii ar trebui să acorde prioritate acestui obiectiv.

În paralel, problema finanțării măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne un punct nevralgic. ONU estimează că țările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari anual pentru a face față fenomenelor extreme, de la secetă la inundații. Contribuțiile statelor dezvoltate au crescut marginal în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari, conform Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptare. Aceste resurse sunt cruciale pentru protejarea populației și a infrastructurii în fața unui climat tot mai instabil.

Reducerea emisiilor și impactul asupra temperaturii

Raportul Climate Analytics subliniază că acțiuni decisive în gestionarea poluanților cu efect rapid ar putea genera un impact semnificativ asupra ritmului încălzirii. Limitarea emisiilor de metan și a altor substanțe care contribuie la supraîncălzirea rapidă a planetei ar putea reduce viteza fenomenului cu până la 12% în următorii 11 ani. Implementarea concomitentă a unei tranziții energetice accelerate de la combustibilii fosili ar putea, conform aceluiași studiu, să înjumătățească rata încălzirii în deceniul următor, aducând temperaturile globale la un nivel de aproximativ 1,7 grade Celsius peste media preindustrială până în 2050.

Sondajul Băncii Europene de Investiții, care a cuprins 23.000 de respondenți din Uniunea Europeană, reflectă o susținere majoritară pentru reducerea consumului de combustibili fosili. Aproximativ 75% dintre participanți consideră că politicienii ar trebui să facă din acest obiectiv o prioritate. Această opinie publică solidă vine în contextul în care țările în curs de dezvoltare se confruntă cu un deficit uriaș de finanțare pentru adaptarea la consecințele schimbărilor climatice. Nevoia anuală estimată la 305 miliarde de dolari pentru a proteja populația și infrastructura de fenomene precum seceta, canicula și inundațiile, este acoperită doar parțial de ajutoarele oferite de statele dezvoltate, care în 2024 au totalizat 28,2 miliarde de dolari.

Sursa: Mediafax