Pokémon Go, jocul care a revoluționat lumea reală prin realitatea augmentată, a fost implicat recent într-un scandal neașteptat, care scoate la iveală dileme etice și responsabilitatea platformelor digitale. An de zile, jucătorii au descoperit PokéStop-uri și pokémani în cele mai neașteptate locuri, de la parcuri și monumente până la clădiri publice iconice. Însă, apariția unui astfel de punct în insula Little Saint James, asociată cu fostul infractor Jeffrey Epstein, a stârnit o reacție puternică și dezbateri aprinse despre limitele și responsabilitatea jocului.
Un PokéStop în inima unui loc controversat
Insula Little Saint James, situată în Caraibe și închisă publicului larg, a fost timp de ani de zile un simbol al uneia dintre cele mai grave rețele de abuz din istoria recentă. Deși accesul fizic pe insulă era restricționat, platforma Pokémon Go a permis virtual jucătorilor să viziteze și să interacționeze cu această locație, printr-un punct digital numit PokéStop. Acesta a fost plauzibil pentru utilizatori încă din 2020-2021, fiind asociat cu un vechi cadru solar de pe insulă, bazat pe imagini video făcute cu drona și publicate anterior online. Astfel, jucătorii puteau captura creaturi Pokémon obișnuite în această zonă, însă prezența unui astfel de marker, în contextul unei locuințe pentru atâtea traume și suferințe, a fost percepută drept profund inadecvată.
Faptul că insula nu poate fi vizitată fizic, combinat cu posibilitatea de a o „vizita” virtual în joc, a alimentat controversele. Mulți au considerat că includerea unui punct digital în acest loc face risipă de sens, în special având în vedere încărcătura morală și istorică a locației. În ciuda reacțiilor negative, PokéStop-ul nu a fost eliminat imediat. În schimb, el a rămas în joc pentru câteva luni, până când, în februarie 2023, a fost în cele din urmă suspendat și șters.
Cum a ajuns o locație atât de controversată în harta Pokémon Go?
Deși pare paradoxal, inserarea unei such locații în joc a fost posibilă datorită sistemului de propuneri manuale de către utilizatori, un proces de crowdsourcing care adesea aduce în joc și puncte neobișnuite sau chiar controversate. În cazul Little Saint James, markerul digital a fost asociat cu un cadru vechi, folosit ca element vizual pentru un cadran solar, iar aceasta a fost o metodă de a integra insula în infrastructura jocului. Se estimează că această poziție a fost introdusă în baza de date a jocului încă din 2020-2021, fiind corelată cu alte aplicații AR dezvoltate de aceeași companie.
Deși insula nu era accesibilă fizic și nu avea anumite elemente suprasolicitate sau rare, jucătorii au reușit, prin metode tehnice la limita legalului, să inducă aplicația în eroare și să „ajungă” în virtual pe insulă, captând creaturi Pokémon și interacționând cu punctul digital. Linia dintre joc și responsabilitate morală s-a dovedit a fi foarte subțire în această situație, iar reacțiile publicului au fost vehemente. Mulți au subliniat că prezența unui astfel de reper într-un joc destinat inclusiv copiilor nu poate fi considerată acceptabilă, în special dacă se ține cont de semnificația istorică și morală a locului.
Reacția care a dus la decizia de eliminare
Presiunea publică a crescut în ultimele luni, alimentată de reapariția în mass-media a documentelor și dezvăluirilor legate de rețeaua Epstein. Reacția comunității a fost rapidă și critică: o combinație de jurnaliști și specialiști în gaming au evidențiat pericolul și inadecvența unui astfel de punct în joc, chiar dacă el a fost accesat doar printr-un truc tehnic. Ei au atras atenția că un joc pentru copii și tineri devine astfel un vector indirect al unei povești prea dureroase și sensibile.
Decizia de a elimina PokéStop-ul nu a fost întâmplătoare. Ea reflectă o problemă mai amplă legată de responsabilitatea platformelor digitale și de modul în care automațiile și participarea utilizatorilor pot introduce elemente cu încărcătură etică problematică. În era în care automation-ul și crowdsourcing-ul devin tot mai frecvente, existența unor astfel de incidente ridică întrebări despre control, filtrare și limitele libertății de exprimare în mediul digital.
Pe măsură ce platformele de realitate augmentată devin tot mai avansate și mai integrate în viața de zi cu zi, cazul insulei lui Epstein servește drept un semnal clar că responsabilitatea nu trebuie să fie doar în mâinile dezvoltatorilor, ci și a comunităților și a regulamentelor care supraveghează conținutul generat. În momentul de față, decizia de a scoate din joc un punct controversat reafirmă rolul critic al societății în echilibrarea tehnologiei și a valorilor morale.
