Lucrările de modernizare a Planșeului Unirii încep să prindă contur, iar traficul va fi reluat în zona Hanul lui Manuc din București, chiar de 1 mai, odată cu finalizarea unei etape esențiale ale proiectului. Deși încă mai sunt de parcurs câteva luni de muncă, bucureștenii se pot bucura deja de un progres semnificativ, iar circulația va reveni la normal în curând, după o perioadă de restricții și devieri.
Un proiect cu obiective ambițioase și finalizare înainte de termen
Construcția reconfigurată a zonei a atins în prezent un stadiu de 50%, ceea ce înseamnă că s-au demolat deja 220 de metri liniari din vechiul planșeu, fiind realizați peste 80% dintre piloți forați și o treime din structura de beton turnată. Conform declarațiilor edilului Daniel Băluță, dacă ritmul actual se va păstra, lucrările ar putea fi finalizate cu până la șase luni înainte de termenul contractual, programat pentru anul 2027, inclusiv pentru pasajul Unirii, al cărui finalizare e estimată pentru 2028.
„Suntem la 50% ca stadiu al lucrărilor. Am reușit, în această perioadă, să realizăm 220 de metri liniari de planșeu vechi demolați, 210 piloți forați realizați – adică peste 80% din aceștia, 360 de metri liniari de grindă și coronament executați, șapte tronsoane din noua plasă de beton turnate”, a menționat primarul.
Modernizarea zonei Planșeului Unirii reprezintă o parte a unui proiect de anvergură, menit să readucă la viață unul dintre cele mai importante spații istorice și arhitecturale ale capitalei, în condițiile în care lucrările au fost programate pentru o durată de doi ani. În paralel, însă, focusul oficialilor merge și asupra pasului următor: finalizarea pasajului Unirii, cu termen de încântare în anul 2028, ceea ce justifică eforturile continue de modernizare și reabilitare.
Descoperiri arheologice și decizii despre situl istoric
Un aspect important și controversat al reabilitării a fost, însă, descoperirea unor vestigii arheologice în zona respectivă. În timp ce unele voci au sugerat valoarea culturală și istorică a acestor resturi, autoritățile din Sectorul 4 tratează situația diferit și precizează că zona respectivă nu poate fi considerată un sit arheologic propriu-zis, cel puțin din cauza lipsei unui grad de valoare semnificativă.
„Vom implementa direct măsurile impuse de Ministerul Culturii. Este vorba despre, poate, că e prea mult să vorbim despre un sit arheologic pentru că el trebuie să aibă un anumit timp de valoare din punctul acesta de vedere. A fost făcută o expertiză în acest sens și vom implementa în momentul în care vom primi măsurile pe care Ministerul Culturii, prin direcțiile de specialitate, le va impune”, a spus primarul Daniel Băluță.
Recent, s-a dezvăluit că aceste vechi vestigii vor fi acoperite din nou cu beton, iar cercetările arheologice au devenit secrete, protejate de legislația dreptului de autor, ceea ce atrage critici din partea specialiștilor și a publicului, care solicită o mai bună transparentizare a acestor descoperiri.
Pentru turiști și locuitori, această decizie înseamnă că, în viitor, vizitarea acestor structuri va fi posibilă numai în formă digitală sau prin marcaje temporare, fie pe paviment, fie prin garduri vii, pentru a proteja zona. În final, rămâne de urmărit dacă măsurile de conservare și expunere vor fi adaptate capacităților actuale și viitoare de a valorifica pe deplin aceste vestigii, sau dacă protestele pentru recuperarea patrimoniului cultural vor avea ecou în deciziile autorităților.
Deși proiectul a înregistrat deja un avans considerabil, cu zeci de metri de structuri reabilitate, planurile de modernizare a zonei centrale a capitalei continuă să fie un punct crucial pentru dezvoltarea urbană a Bucureștiului. În ciuda unor provocări legate de situl arheologic, eforturile de modernizare avansează, iar cei implicați speră ca, în următoarele luni, întregul proiect să fie dus la bun sfârșit, aducând în centrul atenției un spațiu vizitat nu doar pentru frumusețea sa, ci și pentru valorile istorice pe care le păstrează.
Sursa: Buletin.de
